Pacea mea o dau vouă
Rugăciune pentru unitatea creștinilor
În perioada 18-25 ianuarie va fi Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor. Creștini din diferite Biserici se vor aduna pentru a se cunoaște și pentru a se ruga împreună. Începând din anul 1968, Comisia "Credință și Constituție" a Consiliului Ecumenic al Bisericilor și Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor elaborează împreună textele pentru această săptămână. Tema pentru 2004 este: "Pacea mea o dau vouă".
În mod tradițional, Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor continuă să fie larg celebrată în emisfera nordică în perioada 18-25 ianuarie (această perioadă a fost propusă în 1908 de Paul Wattson; este perioada cuprinsă între sărbătoarea Catedrei Sfântului Petru și cea a Convertirii Sfântului Paul). În același timp, în diferite țări, un număr din ce în ce mai important de creștini se roagă în particular în cursul lunii ianuarie și se întâlnesc pentru celebrări importante în preajma Rusaliilor, într-o perioadă în care, în mod normal, climatul este mai favorabil. În emisfera sudică, unde luna ianuarie este o perioadă de vacanță, se preferă să se adopte, de asemenea, o dată în jurul Rusaliilor (după cum a fost sugerat de Comisia "Credință și Constituție" în anul 1962), ori cu o lună sau două mai târziu.
În fiecare an pentru săptămâna de rugăciune se pregătește un text. Proiectul inițial al textului "Rugăciune pentru unitatea creștinilor 2004" a fost elaborat în Siria, de comunitatea fraților din Alep. Grupul pregătitor internațional, numit de către Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor (Biserica Catolică) și Comisia "Credință și Constituție" (Consiliul Ecumenic al Bisericilor), au dat textelor propuse forma lor definitivă, cu ocazia reuniunii anuale. Aceasta s-a ținut la Secretariatul Pastoral al Sediului Conferinței Episcopale din Sicilia.
Căutarea păcii în Orientul Mijlociu, care este țelul a numeroase alte popoare din diferite părți ale lumii, este fundalul celebrării și meditațiilor din Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor în anul 2004. Dat fiind faptul că pacea în lume este un bine care nouă ne scapă și care întâlnește constant obstacole, căutarea păcii și imensa speranță de care este legată, constituie o parte importantă a rugăciunii care izvorăște azi din sufletele noastre și se înalță spre inima milostivă a lui Dumnezeu.
Pasajul ales din Evanghelie pentru celebrare este In 14,23-31, care face parte din discursul de rămas bun al lui Cristos adresat ucenicilor săi, înainte de moarte. În acest context pascal, el îi asigură că, dacă vor asculta cuvântul său, el și Tatăl vor rămâne cu ei. El le oferă darul și promisiunea păcii: "Pace vă las vouă, pacea mea o dau vouă".
La începutul creștinismului, comunitatea creștină era "una". Chiar dacă întruparea acestei unități n-a fost niciodată ușoară, Biserica primară a apărut de-a lungul secolelor ca model fundamental al unei comunități, care putea trăi în pace și putea proclama această pace în mod eficace. Acest lucru nu mai este actual deoarece nu mai suntem total uniți și mărturia noastră în favoarea păcii suferă. Conștientă de această relație, Biserica este chemată să se roage pentru o pace în unitate și pentru o unitate în pace.
Pacea nu există decât acolo unde există dreptatea. Invers, păcatul este la originea neînțelegerilor. El dispersează, dreptatea unește. Acțiunile noastre zilnice, precum și alegerile noastre au repercusiuni asupra vieții noastre, căci ne punem în situația de a opta pentru bine sau pentru rău. Inevitabil, ele ne îndepărtează sau ne apropie de Dumnezeu și de aproapele nostru. Noi găsim pacea și o răspândim, sau o alungăm și o distrugem.