Fidelitate în timp de încercare
La 14 septembrie 2003, Sfântul Părinte în timpul Liturghiei celebrată pe esplanada Petrzalka din Bratislava i-a proclamat fericiți pe episcopul greco-catolic Vasil' Hopko (1904-1976) și pe sora Zdenka Cecilia Schelingová (1916-1955), mărturisitori ai credinței în secolul XX.
Mons. Vasil' Hopko, episcop auxiliar greco-catolic de Prečov și titular de Midilen, s-a născut la 21 aprilie 1904 la Hrabské. A studiat la Academia Teologică Greco-Catolică din Prečov și a fost hirotonit preot la 3 februarie 1929, la Prečov. A activat în diferite parohii, iar de la 15 septembrie 1936 până la 31 august 1941 a îndeplinit funcția de director spiritual la Seminarul din Prečov. În 1940 a obținut doctoratul în teologie; la 1 septembrie 1941 a fost numit secretar al episcopului de Prečov. A activat ca profesor de teologie pastorală și teologie morală la Facultatea de Teologie din Prečov până în 1943. A fost consacrat episcop la data de 11 mai 1947.
În anul 1950, statul a scos în afara legii Biserica Greco-Catolică. Vasil' Hopko a fost arestat și internat în mănăstirea din B?, apoi în mănăstirea franciscană din Hlohovec. La 24 octombrie 1951 a primit sentința de condamnare, care prevedea o detenție de 15 ani. Va fi însă eliberat condiționat la data de 12 mai 1964. Până în 1968 a trăit la Osek, sub regimul de arest la domiciliu și sub supravegherea atentă a poliției secrete. A murit la 23 iulie 1976 la Prečov. Vasil' Hopko a oferit totul pentru credința în Cristos și Biserica Catolică, acceptând detenția și suferințele fizice și psihice cu responsabilitate, îndrăzneală și credință puternică. Pe parcursul activității desfășurate a împlinit motoul său episcopal: "Ca toți să fie una" (In 17,21).
Sora Zdenka Schelingová, născută la 24 decembrie 1916 în Krivá, penultima din cei unsprezece frați, a fost botezată la 27 decembrie 1916, primind numele de Cecilia. Părinții săi, Pavol și Suzana, oameni onești, au oferit copiilor lor o educație religioasă exemplară, bazată pe o rugăciune vie și muncă asiduă. La 15 ani se decide să-și consacre viața iubirii lui Dum Conventul Surorilor Carității ale Sfintei Cruci. La 30 ianuarie 1937, după ce a primit formarea religioasă, a depus primele voturi, luându-și numele de sora Zdenka. Și-a început activitatea ca infirmieră în Humenné și s-a dedicat îngrijirii bolnavilor cu o exemplară generozitate. După schimbarea regimului politic, în 1948, partidul comunist a început în fosta Cehoslovacie persecuția Bisericii Catolice. Sora Zdenka a înfruntat multe suferințe din iubire pentru Dumnezeu și aproapele. A fost arestată la 29 februarie 1952 și a fost supusă unui interogatoriu dur. Va fi condamnată la 12 ani de detenție, fiind considerată trădătoare pentru că a ajutat în tinerețe un preot să fugă din spitalul în care era ținut. Se știa însă clar că adevărata cauză a condamnării era credința ei în Cristos și ura comuniștilor față de Biserică. A suportat încercările cu o răbdare eroică. La 16 aprilie 1955 a fost eliberată și după trei luni, la 31 iulie 1955, și-a dat viața sa sfântă și eroică în Trnava. Astfel ea a dat mărturie despre iubirea lui Dumnezeu.
În cadrul celebrării de la 14 septembrie, zi care a coincis cu sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, papa Ioan Paul al II-lea, în predica pe care a rostit-o la Liturghie, i-a îndemnat pe numeroșii credincioși prezenți, aproximativ 300.000, veniți din întreaga Slovacie și din țările învecinate, să privească spre cruce, "căci tot spre cruce au privit cu credință de neclintit episcopul Vasil' Hopko și sora Zdenka Schelingová, pe care am avut bucuria de a-i înscrie în rândul fericiților".