Catolicii din Piatra Neamț
Situat pe malul râului Bistrița, orașul Piatra Neamț este unul dintre importantele centre catolice din Moldova. Primele familii catolice s-au stabilit aici în secolul al XVII-lea. Între timp, numărul catolicilor a crescut, astfel încât în anul 1996 a fost înființat un al doilea centru parohial.
Venirea primilor credincioși catolici în acest oraș a fost favorizată de viața comercială și meșteșugărească desfășurată aici. Relația lui Andrei Bagoslovic, din 1628, amintește de existența unui grup de catolici în jurul unei case de rugăciune.
O altă relație din 1648, aparținând părintelui Bartolomeu Bassetti, menționează că bisericuța din Piatra era distrusă și că mai erau la Piatra trei familii catolice cu 10 credincioși. Vreme de mai bine de 100 de ani documentele nu mai fac referire la această comunitate. Ridicarea grupului fortificat de la Cetatea Neamțului și siguranța pe care o prezenta acesta pentru progresul negustoresc a determinat exodul populației spre această zonă. Dezvoltarea economică ulterioară a regiunii de pe Valea Bistriței, mai ales în secolul al XVIII-lea, a condus la crearea unei comunități catolice noi la Piatra Neamț. Raportul din 19 februarie 1765, al prefectului Misiunii din Moldova, părintele Iosif Oviller, vorbește despre necesitatea numirii unui preot pentru această comunitate.
În 1850 găsim în Piatra Neamț o colonie franceză, având 185 de suflete, cu preot propriu, care ține și loc de paroh, în persoana părintelui Francisc Craimer. Există și un important vestigiu documentar (o ștampilă) ce atestă existența unei parohii la Piatra Neamț. Matricolele înființate cu cinci ani mai târziu, când s-a înființat acolo și o capelă închinată sfântului Ferdinand de Castillia, de această dată sub patronaj austriac, arată însă că nu se poate vorbi încă de o parohie catolică în orașul Piatra Neamț. Titlul de "Ecclesiae parochialis Piatrensis", aflat atât pe ștampilă, cât și într-un document din 1856, nu este destul de relevant în acest sens, fiind doar un simplu titlu. Din punct de vedere canonic, comunitatea din Piatra a fost afiliată până în jurul anului 1880 la Parohia Talpa, administrată din Hălăucești, iar după această dată, la Bacău.
O scrisoare a episcopului Camilli, din 21 iunie 1887, adresată parohului Paul Mossel de la Bacău, relevă faptul că la această dată nu era posibilă întreținerea unui preot stabil la Piatra Neamț. Din scrisoare mai reiese că între 1850 și 1856 a existat un preot stabil la Piatra, care la plecare ar fi trimis cheile bisericii și ștampila la Episcopia din Iași.
La 25 mai 1898 primăria orașului autoriza preotului Paul Mossel construirea unei noi biserici pe strada Bistriței. Terenul a fost cumpărat în 1855.
Biserica actuală este rezultatul modernizării și înfrumusețării bisericii, în jurul anului 1900. În anul 1937 s-a obținut o autorizație de a se construi adăugiri la biserica catolică din localitate. Lucrările s-au încheiat în anul 1939. Tot atunci s-a construit și casa parohială.
În 1949, părintele Iosif Celante de la Bacău e trimis de episcopul Anton Durcovici să locuiască la Piatra Neamț, cu scopul de a constitui o parohie.
Între timp, numărul catolicilor din Piatra Neamț a crescut foarte mult, astfel încât în anul 1996 a fost înființat un al doilea centru parohial, purtând hramul "Sfânta Tereza a Pruncului Isus". Hramul primului centru parohial, în prezent și decanal, este "Sfântul Iosif Muncitorul". În prezent, comunitatea catolică din orașul Piatra Neamț are 1.361 familii și 3.984 de credincioși.
Petru Tamaș