Legea şi dreptul tău

- I.C. (Bacău): "La ce distanţă de hat trebuie să fie un nuc, dacă e la sud de mine şi-mi umbreşte grădina aproape toată ziua?"

Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare (art. 607, 608, 609 din Codul civil), "arborii înalţi se pot sădi la distanţa stabilită de regulamente sau după obiceiul locului, iar în lipsa acestora ei pot fi sădiţi la o distanţă de doi metri de hotarul dintre cele două proprietăţi; celelalte plantaţii şi garduri vii, la o jumătate de metru. Această regulă se aplică atât în mediul rural, cât şi în cel urban, iar distanţele de doi, respectiv jumătate de metru, operează doar dacă nu sunt norme speciale care să fi stabilit o altă distanţă pentru localităţile respective". Cei doi proprietari pot conveni ca distanţa la care se fac plantaţiile să fie mai mică decât cea prevăzută de lege, convenţie care poate fi expresă sau tacită, achiesarea putând să rezulte din neopunerea la efectuarea plantaţiilor şi atitudinea pozitivă îndelungată a celui care putea cere desfiinţarea lor. În cazul în care nu v-aţi opus la plantarea nucului, puteţi, totuşi, solicita vecinului să taie crengile care umbresc terenul dv., chiar în condiţiile în care nucul este sădit la distanţa legală, sau puteţi tăia singur rădăcinile care se întind pe terenul ce vă aparţine.

- A. (Oituz): "În ce condiţii pot beneficia de pensie de urmaş, de pe urma tatălui meu?"

Conform dispoziţiilor legale în vigoare, au dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, dacă persoana decedată era pensionară sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

Potrivit art. 66, din Legea 19/2000 modificată, copiii au dreptul la pensie de urmaş:

a) până la vârsta de 16 ani;

b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

c) pe toată durata invalidităţii, de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada când se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

Din ceea ce ne-aţi scris dv., rezultă că nu îndepliniţi nici una din condiţiile prevăzute de articolul menţionat mai sus, motiv pentru care nu puteţi beneficia de pensie de urmaş, de pe urma tatălui dv. În ceea ce priveşte pensia stabilită pentru mama dv., (de-a doua, dacă am înţeles bine), ea a fost stabilită conform art. 67, din aceeaşi lege, motivat de faptul că, aşa cum aţi precizat şi în scrisoare, căsătoria a durat mai mult de 15 ani (art. 67): "Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani".

- Petru O. (Iaşi): "Am fost angajat al unei societăţi comerciale, în calitate de gestionar, până la 15.03.2004, dată la care patronul societăţii mi-a comunicat să predau cheile de la magazin, deoarece, începând din acea zi, nu mai eram angajatul societăţii. După o lună, mi-a fost comunicată şi decizia de desfacere a contractului de muncă, unde era precizat că mi s-a desfăcut contractul de muncă în baza art. 61, lit. d), din Codul muncii, pentru necorespundere profesională. După ce am primit această decizie, m-am prezentat la patron şi am solicitat explicaţii, precum şi ultimul salariu, dar acesta a refuzat să stea de vorbă cu mine. Ce pot face pentru a-mi obţine drepturile băneşti?"

Situaţia prezentată de dv. nu este singulară. Din păcate, foarte multe persoane sunt nedreptăţite de patronii la care-şi desfăşoară activitatea. În ceea ce vă priveşte, trebuie să contestaţi decizia, prin care vi s-a desfăcut contractul de muncă, în termen de 30 de zile de la data când vi s-a comunicat, la Tribunalul Iaşi. (Atenţie la termen: acesta trebuie respectat cu stricteţe). În contestaţia pe care o formulaţi, trebuie să solicitaţi anularea deciziei emise, reintegrarea în funcţia avută anterior (în cazul în care doriţi să reveniţi la unitatea care v-a concediat), precum şi plata drepturilor salariale cuvenite. Deoarece dv. aţi fost concediat pentru necorespundere profesională, va trebui să solicitaţi în instanţă, în cazul în care judecătorul nu va solicita, dovada că unitatea a făcut o cercetare prealabilă în legătură cu activitatea dv., anterior disponibilizării, şi v-a oferit posibilitatea să lucraţi pe un alt post. Menţionăm, încă o dată, că acţiunile din dreptul muncii nu se timbrează.

Mihaela Ciobanu, avocat