Paşi spre preoţie

Promoţia 2004

La 29 iunie, în sărbătoarea sfinţilor apostoli Petru şi Paul, în catedrala din Iaşi, 20 de diaconi vor primi hirotonirea întru preoţie. Acest eveniment este un moment marcant atât pentru viaţa lor cât şi pentru dieceză şi constituie încununarea unei lungi perioade de pregătire.

După o perioadă îndelungată de formare în care au căutat să se conformeze chemării pe care Domnul le-a adresat-o fiecăruia în parte: Vino şi urmează-mă! a sosit momentul răspunsului definitiv. Hotărâţi să se dedice lui Dumnezeu şi oamenilor, tinerii diaconi păşesc pragul preoţiei cu optimism şi entuziasm. Dincolo de truda anilor pe care i-au petrecut împreună în Seminar rămâne bucuria realizării voinţei lui Dumnezeu. Nici unul dintre ei nu a avut iniţiativa în alegerea pe care au făcut-o, ci s-au lăsat seduşi de Domnul care i-a ales. Răspunsul lor afirmativ îşi găseşte împlinirea acum în mod responsabil. A fi asemenea lui Cristos înseamnă a accepta jertfa nu în mod detaşat, ci personal.

Slujirea sacerdotală face ca preotul să îl poarte pe credincios cât mai aproape de Dumnezeu prin administrarea sacramentelor, dar şi prin mărturia sa de viaţă. Lumea are nevoie astăzi de exemple convingătoare. Chemat să fie sarea pământului şi lumina lumii, preotul este cel care dă gustul pentru Cristos şi deschide ochii credinţei tuturor acelora care ar prefera să rămână în întuneric. Preotul este glasul aceluia care anunţă vestea cea bună aducătoare de speranţă. Preotul este slujitorul altarului şi al poporului. Este cel care, unit cu Cristos, face prezentă zilnic jertfa de pe Calvar. Atent la şoaptele Duhului Sfânt, preotul este omul care caută să-l înţeleagă pe om. El este cel care în scaunul de spovadă bandajează rănile sufletului rănit de păcat al celui căit şi rosteşte cuvântul de iertare al lui Cristos. Fericirea preotului se oglindeşte în bucuria celorlalţi de a fi cu Dumnezeu. Alături de Maria, preotul învaţă la picioarele crucii să se dăruiască celorlalţi, fără rezerve şi fără limite de timp. Generat ca fiu de către Biserică, el înaintează în sfinţenie alături de poporul încredinţat spre păstorire. Preotul este semn al celor care vor să devină ca el.

Acestea sunt câteva dintre gândurile promoţiei de diaconi din anul acesta. Păşind cu curaj pe drumul preoţiei doresc să mulţumească lui Dumnezeu pentru că s-a încrezut în ei, precum şi tuturor acelora care au contribuit la formarea lor spirituală, intelectuală şi umană. De asemenea, un gând de recunoştinţă se îndreptă spre credincioşii pentru care s-au pregătit în anii de Seminar ca să-i slujească şi pe care i-au simţit aproape atât prin rugăciunile lor cât şi prin ajutorul material. Binecuvântarea Domnului să coboare asupra tuturor.

Anul VI

***

Candidaţii pentru preoţie

Pentru Dieceza de Iaşi

Cristinel Alecu (07.02.1977, Gheorghe Doja); Mihai-Daniel Bitiuşcă (25.01.1978, Butea); Mihăiţă Blaj (07.10.1978, Gherăeşti); Petrică Butnariu (26.03.1978, Barticeşti); Paul Butnaru (13.11.1978, Piatra Neamţ "Sf. Iosif Muncitorul"); Robert Canceal (17.06.1977, Gioseni); Ionel Bogdan Catană (11.08.1978, Lilieci); Iulian Ceobanu (05.12.1977, Gherăeşti); Marian Dascălu (13.12.1978, Răchiteni); Cristinel Farcaş (02.04.1976, Cleja); Gabriel Claudiu Ianuş (25.12.1978, Şcheia); Laurenţiu Ignat (07.11.1977, Cacica); Irinel Iosif Iosub (18.10.1977, Şcheia); Emanuel Lucaci (26.12.1978, Sagna); Marius Ciobanu (29.02.1980, Iaşi "Sf. Anton"); Ioan Şandor (09.12.1979, Gheorghe Doja)

Pentru Arhidieceza de Bucureşti

Petrică Boroş (03.06.1978, Nisiporeşti); Augustin Cadar (04.09.1973, Cleja); Sebastian Lucaciu (09.04.1969, Bucureşti "Sf. Iosif")

Pentru Ordinul Carmelit

Augustin Bărbuţă (28.12.1972, Faraoani)