O analiză a pontificatului

Isus Cristos este răspunsul, convingerea care-l animă pe papa

Cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a pontificatului papei Ioan Paul al II-lea, agenţia Zenit i-a luat un interviu lui George Weigel, în care acesta face o analiză a pontificatului papei Wojtyla. George Weigel este autor al celebrei biografii a Sfântului Părinte, "Martor al speranţei". Redăm o parte din interviu preluat de pe situl wwww.catholica.ro.

- După părerea dv., ce imagine a pontificatului papei Ioan Paul al II-lea va rămâne în istorie? De ce anume îşi va aminti istoria?

Sper ca istoria să îşi amintească de Ioan Paul al II-lea ca un mare mărturisitor creştin al epocii noastre. Acest lucru se află la baza a tot ceea ce el a făcut pentru a schimba lumea şi pentru a redinamiza Biserica. El crede cu fermitate că Isus Cristos este răspunsul la întrebarea pe care şi-o pune fiecare viaţă umană. Aceasta este convingerea care animă ministerul său şi ca episcop de Roma. Şi este convingerea care se află în spatele celor mai importante momente ale pontificatului său: apelul "Nu vă temeţi!" pe care l-a făcut după alegerea sa ca papă; pelerinajul său în Polonia din iunie 1979, care a schimbat cursul istoriei lumii; cele două discursuri adresate la ONU; întâlnirea sa cu rebelii din Chile în 1987; pelerinajul său în Ţara Sfântă în timpul marelui jubileu din 2000. Este şi convingerea care străbate ca un fir luminos întreg magisteriul său.

- Care sunt după dv. trei dintre cele mai mari realizări ale papei Ioan Paul al II-lea?

Marea întrebare pentru Biserica Catolică la sfârşitul a două milenii de istorie era: Biserica dă mărturie coerentă, convingătoare şi completă despre credinţa şi speranţa ei? Papa Ioan Paul al II-lea a răspuns la această întrebare afirmativ: prin Catehismul Bisericii Catolice, prin propriul magisteriu şi prin capacitatea sa remarcabilă de a face convingerile catolice "vii" în istorie, ca de exemplu în căderea comunismului european. Reînnoirea Bisericii şi impactul asupra lumii merg împreună. Nu îmi este uşor să definesc trei mari realizări în acest cadru, dar ca realizări emblematice am putea cita Catehismul, pelerinajul în Polonia în 1979 şi marele jubileu din 2000.

- Sfântul Părinte a atribuit supravieţuirea sa în urma atentatului din 13 mai 1981 mijlocirii sfintei Fecioare Maria. Care a fost influenţa devoţiunii sale mariane asupra pontificatului său?

Papa a propus-o mereu pe Fecioara Maria ca model pentru orice discipol al lui Cristos, şi cred că aceasta a fost tema mariană cea mai importantă. Papa Ioan Paul al II-lea pare să fie în sintonie cu Hans Urs von Balthasar, conform căruia întreaga viaţă creştină este într-un fel formată după imaginea Mariei al cărei "fiat" a făcut posibilă Întruparea şi într-un fel începutul Bisericii. Papa insistă, de asemenea, asupra faptului că orice pietate mariană este centrată pe Cristos şi este trinitară. Ca la nunta din Cana, Maria trimite mereu la Fiul său: "Faceţi tot ce vă va spune"; şi deoarece Isus este fiul Mariei şi totodată Fiul lui Dumnezeu, trimiţându-ne la el, ne trimite în inima Treimii înseşi.

- Dacă papa Ioan Paul al II-lea ar putea retrăi pontificatul său de la început, ar fi lucruri pe care le-ar face diferit?

Nu cred că spiritul Sfântului Părinte funcţionează în acest mod. Deciziile sale sunt rodul unei rugăciuni intense; le încredinţează Domnului; ştie că va da socoteală în faţa lui Dumnezeu pentru administraţia sa. El ţine cont de lucrurile din trecut, deşi aş vrea să adaug că una dintre calităţile cele mai caracteristice ale papei este hotărâta sa proiectare spre viitor. Întrebarea pe care şi-o pune permanent este: ce ne cere Duhul Sfânt să facem acum?