Doresc să ajung în România

Interviu cu ES card. Walter Kasper

S-a născut la 5 martie 1933 la Heidenheim/Brenz, în Dieceza de Rottenburg- Stuttgart (Germania). Între 1952 şi 1956 şi-a completat studiile în filozofie şi teologie la Tübingen şi la München (Bavaria). La 6 aprilie 1957 a fost hirotonit preot. În 1961 a obţinut doctoratul în teologie la Facultatea de Teologie din Tübingen, cu teza: "Die Lehre von der Tradition in der Römischen Schule" (Doctrina tradiţiei conform şcolii romane). În 1964 a obţinut, tot la Facultatea de Teologie din Tübingen, doctoratul de abilitare cu teza: "Philosophie und Theologie der Geschichte in der Spätphilosophie Schellings" (Filozofia şi teologia naraţiunii în filozofia târzie a lui Schelling). În 1979 a fost numit consilier al Secretariatului de atunci pentru Unitatea Creştinilor (astăzi Consiliul pentru Promovarea Unităţii Creştinilor), şi membru al Departamentului Teologic al Consiliului Ecumenic al Bisericilor, Comisia "Credinţă şi Constituţie". La 7 aprilie a fost numit episcop de Rottenburg- Stuttgart. A primit consacrarea episcopală la 17 iunie 1989. A condus Dieceza de Rottenburg-Stuttgart până la 31 mai 1999. În 1994, Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor i-a încredinţat funcţia de copreşedinte al Comisiei Internaţionale pentru Dialogul Catolic-Luteran. În 1998 a fost numit consilier al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei şi a Consiliului Pontifical pentru Cultură. La 16 martie 1999, Ioan Paul al II-lea l-a numit secretar al Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creştinilor, funcţie pe care a deţinut-o până la 1 iunie anul următor. În 2001 a fost numit consilier al Congregaţiei pentru Bisericile Orientale. La 3 martie 2001 papa Ioan Paul al II-lea l-a numit preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor.

Cu puţin timp după încheierea Săptămânii de rugăciune pentru unitatea creştinilor pr. Felix Roca a avut ocazia să vorbească cu Eminenţa sa card. Walter Kasper, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor. Eminenţa sa a avut bunăvoinţa să acorde un scurt interviu despre apropierea dintre Biserici.

* Eminenţă, în ultima perioadă, care au fost paşii cei mai importanţi care au contribuit la apropierea dintre Bisericile creştine în vederea unităţii atât de mult dorite?

Fără îndoială cel mai recent moment de dialog a fost semnificativa vizită a patriarhului Teoctist la Roma, vizită ce a îmbunătăţit foarte mult raporturile dintre Bisericile noastre. Aşteptăm vizita şi a altor patriarhi pentru a înainta din ce în ce mai mult pe acest drum, fără întoarcere, al ecumenismului. Trebuie să spun că dialogul cu majoritatea Bisericilor Ortodoxe se desfăşoară foarte bine în această perioadă.

* În ce măsură realitatea creştină din România poate să contribuie la reîntregirea unităţii dintre Bisericile creştine?

În special în dialogul dintre Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă, tradiţia latină a poporului român este de o importanţă deosebită. Acest lucru ajută extraordinar de mult la cunoaşterea reciprocă. Ne dorim ca Biserica Ortodoxă Română să fie un model pentru celelalte Biserici Ortodoxe în ceea ce priveşte iniţiativele ecumenice.

* De multe ori Eminenţa voastră aţi spus că fiecare creştin în parte trebuie să participe la munca de refacere a unităţii. În acest sens, de exemplu, tinerii ce rol pot avea?

Tinerii, între ei, de orice confesiune ar fi, trebuie să se cunoască mai mult. Atunci când cunoşti chipul celuilalt nu poţi să-l vorbeşti de rău. Încă mai avem, din păcate, prea multe prejudecăţi unii faţă de alţii. Este importantă cunoaşterea reciprocă, iar apoi rugăciunea. Rugăciunea este foarte importantă deoarece unitatea Bisericilor este darul Duhului Sfânt.

* Dieceza de Iaşi este marcată în această perioadă de desfăşurarea Sinodului diecezan. Un mesaj sau o urare pentru lucrările Sinodului?

Urarea mea este una de speranţă şi de curaj pentru întreaga Dieceză de Iaşi. Nu vă îngrijoraţi prea mult, ci mergeţi înainte cu toată încrederea în Providenţa divină, cu dorinţa de a reînnoi Biserica voastră locală!

* Vă mulţumesc din inimă şi ... pe când vă putem avea în mijlocul nostru în România?

Chiar doresc să ajung în România şi sper ca să reuşesc în toamna acestui an. Şi eu îţi mulţumesc.

A consemnat pr. Felix Roca