Cum se desfăşoară sinodul diecezan

Congregaţia pentru Episcopi şi Congregaţia pentru Evanghelizarea Popoarelor au elaborat un document despre sinoadele diecezane, pe care Sfântul Părinte l-a aprobat la 22 februarie 1997. Dată fiind importanţa documentului în ceea ce priveşte organizarea unui sinod diecezan şi plasarea lui precisă în viaţa unei Biserici locale, vom reparcurge în acest număr al revistei momentele principale; documentul este un ajutor pentru a înţelege mai bine acest moment al diecezei.

Sinodul oferă un ajutor episcopului în exercitarea misiunii care îi este proprie, de a călăuzi comunitatea credincioşilor. Astfel documentul defineşte finalitatea sinodului diecezan, care este în acelaşi timp "act de guvernare episcopală şi moment de comuniune".

După ce a ascultat părerea preoţilor şi a credincioşilor participanţi la sinod, revine episcopului misiunea de a stabili şi semna, în funcţie de părerile exprimate, declaraţiile şi decretele definitive.

"Lucrările sinodale - continuă documentul - tind să favorizeze adeziunea comună la doctrina mântuitoare şi să stimuleze pe toţi creştinii la urmarea lui Cristos", favorizând dinamismul misionar al tuturor componentelor ecleziale. Sunt membri ai sinodului un număr mare de preoţi, călugări şi călugăriţe, precum şi laici. În afară de membrii de drept (vicarii episcopali, membrii consiliului prezbiteral, rectorul seminarului), participă la sesiuni şi alţi preoţi, aleşi din diferite zone ale diecezei, fiind convocaţi de episcop, cum sunt superiorii institutelor călugăreşti prezente în dieceză. Laicii sunt aleşi de consiliile pastorale (acolo unde există) sau sunt prezentaţi de parohi episcopului, care îi convoacă. Cine este desemnat are dreptul şi obligaţia să participe.

Pregătirea sinodului diecezan este "spirituală, catehetică şi informativă" şi oferă credincioşilor posibilitatea să manifeste părerea lor cu privire la temele fixate. Adevăratul sinod constă din sesiunile sinodale, deschise, însoţite şi încheiate de celebrări liturgice solemne. Înainte de începerea discuţiilor, participanţilor li se cere să facă profesiunea de credinţă, pentru a sublinia importanţa şi originalitatea evenimentului eclezial. În timpul dezbaterilor libere sunt prevăzute şi votări, cu scopul de a cunoaşte opinia membrilor sinodali. În această privinţă, documentul mai sus citat, precizează că sinodul nu are capacitate de decizie, de aceea asemenea votări au numai scopul de a verifica gradul de concordanţă al membrilor sinodali asupra diferitelor probleme tratate.

O dată terminate sesiunile sinodului, episcopul procedează la redactarea finală a decretelor şi declaraţiilor, le semnează şi dispune publicarea lor.

Lucrările sinodului se vor desfăşura în trei faze:

1. În prima fază, secretariatul general va aduna reflecţiile asupra documentului de bază (Lineamenta) sugerate de preoţi şi reprezentanţii parohiilor, de decanate, institute de viaţă consacrată, asociaţii şi diferite organisme diecezane şi de persoane particulare.

2. În faza a doua, comisia centrală va proceda la alegerea definitivă a temelor care vor fi prezentate comisiilor stabilite. Rezultatele analizei din partea comisiilor, prin comisia centrală, vor fi transmise din nou organismelor enumerate la punctul a, pentru o aprofundare ulterioară.

3. În faza a treia, propunerile comisiilor, examinate şi evaluate de consilierii specialişti în materie, vor fi propuse adunării sinodale pentru aprobarea definitivă. Deciziile adunării vor avea forţă de obligativitate cu promulgarea din partea episcopului şi vor fi imediat obiect de studiu şi de aplicare în parohii.