Lumina Creștinului
  Introducere
  Ultimul număr
  Arhiva 2023
  Arhiva 2022
  Arhiva 2021
  Arhiva 2020
  Arhiva 2019
  Arhiva 2018
  Arhiva 2017
  Arhiva 2016
  Arhiva 2015
  Toți anii
  Căutare
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Viețile sfinților


adevăratele modele de viață se găsesc aici


 LUMINA CREȘTINULUI 
- Din istoria Bisericii locale -

Ep. Mihai Robu - drepturile catolicilor din Moldova (II)

În numărul trecut al prezentei publicații se nota că în ultimele luni au fost din ce în ce mai virulente apelurile lansate de liderii unor mișcări politice sau etnice de a se rezolva "problema ceangăilor" din Moldova. Falsele premise pe care aceștia le invocă la adresa catolicilor din Moldova culminează cu recenta includere a calificativului "ceangău" în lista etniilor existente în România la acest început de mileniu. Cum este posibil așa ceva?! Ce interese se ascund în spatele acestor "falsuri istorice"?, căci nu putem vorbi de o comunitate etnică aparte a locuitorilor catolici din Dieceza de Iași, ci doar de o comunitate religioasă. Întrucât astfel de situații nu sunt de dată recentă, în cele ce urmează sunt prezentate alte câteva aspecte din timpul păstoririi episcopului Mihai Robu.

Ep. Mihai Robu - drepturile catolicilor din Moldova (II)

Din documentele cercetate nu reiese că locuitorii catolici din Moldova ar fi fost de "etnie ceangăiască". Această sintagmă n-a fost folosită vreodată pentru a-i deosebi pe catolici de ceilalți cetățeni ai țării, ci se utiliza - în mod eronat - sintagma "etnie maghiară", prin care li se punea la îndoială originea lor etnică română. Folosirea termenului "ceangău" ca un etnonim a generat multiple situații confuze, așa cum s-a întâmplat și la mijlocul veacului trecut.

Unele din acuzele aduse catolicilor din partea autorităților publice au continuat și după demersul curajos pe care primul episcop indigen, Mihai Robu, l-a înaintat mareșalului Ion Antonescu la 6 martie 1943, ba chiar și după intervenția miniștrilor de Justiție și de Interne. În numeroase acte posterioare datei de 18 martie 1943, când prim-ministrul Mihai Antonescu a prezentat concluzia Guvernului României potrivit căreia "populația catolică din Moldova este de origine română și, prin urmare, este considerată greșit ca fiind de origine ungarică (ceangăi) (...) și nu poate fi considerată ca străină de poporul nostru...", găsim referințe la calificative injurioase adresate catolicilor din zonele Bacău și Roman: "unguri", "ceangăi", boanghine" etc. Aceștia erau considerați ca niște "străini și dușmani ai țării", cetățeni de "etnie maghiară" etc., întrucât "cei născuți și botezați în rit catolic nu pot fi considerați de origine etnică română".

Deși memoriul episcopului Mihai Robu, analizat în ședința Consiliului de Miniștri din 17 martie 1943, a primit răspuns favorabil, iar Guvernul Antonescu a hotărât declanșarea unei anchete asupra acestui "aspect grav" și pedepsirea tuturor funcționarilor implicați în asemenea fenomene de "ponegrire a catolicilor", situația nu s-a îmbunătățit. Unii preoți au reînceput să semnaleze noi cazuri de încălcare a drepturilor catolicilor, fapt care l-a determinat pe episcopul Robu să se adreseze prim-ministrului la 14 mai, 5 iunie, 13 iulie și 3 august 1943. În memoriile sale, episcopul de Iași solicita respectarea de către Guvernul României a hotărârii din 17 martie 1943, pedepsirea funcționarilor vinovați de sabotarea acestei hotărâri, care au început să elibereze "certificate de origine etnică ceangău", provocând astfel nedumerire și neliniște printre credincioșii catolici. Aceste abuzuri fuseseră constatate chiar personal de către episcopul Mihai Robu în cadrul vizitelor canonice pe care le-a întreprins în satele catolice din Dieceza de Iași și cu ocazia administrării tainei sfântului Mir.

În ultima scrisoare adresată prim-ministrului Mihai Antonescu, la 3 august 1943, episcopul Mihai Robu solicita ca în certificatele eliberate "grupului etnic al românilor deznaționalizați" să nu se menționeze denumirea de "ceangău", deoarece aceasta era arbitrară, nu avea nici un temei istoric și era echivocă, putând duce la "tăgăduirea drepturilor românilor catolici".

După aceste intervenții, problemele semnalate de către episcopul Mihai Robu păreau a fi rezolvate în mod oficial, dar au mai existat câteva abuzuri locale. Absurditatea unor funcționari ai statului ajunsese până acolo încât, la 11 decembrie 1943, Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor să solicite ca "toate clopotele de la bisericile maghiare din Eparhia de Iași să fie inventariate și predate armatei române". Episcopul Robu, în răspunsul dat la 18 decembrie același an, declara că "în Eparhia Catolică de Iași nu există biserici maghiare, ci numai biserici romano-catolice" și prin urmare adresa ministerială era fără obiect.

Cele consemnate mai sus reprezintă doar câteva crâmpeie din tensionata luptă ideologică privind originea etnică a catolicilor din această parte a țării. Probleme similare au existat și în perioada comunistă, dar ele par să fi luat amploare în anii de după 1990. Fiind conștienți că în spatele "rezolvării acestei probleme" se ascund interese meschine, trebuie să reținem cuvintele episcopului Mihai Robu: "Suntem români catolici moldoveni".

Pr. Alois Moraru



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul Misionar Diecezan

Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat