- Din istoria Bisericii locale - |
Episcopul Mihai Robu
În ultimele luni au fost din ce în ce mai virulente apelurile lansate de liderii unor mișcări politice sau etnice de a se rezolva "problema ceangăilor" din Moldova. În demersurile pe care aceștia le-au susținut în diferite ședințe și adunări, care au avut loc în țară sau în străinătate (chiar și la Consiliul Europei), au evocat "dreptul ceangăilor de a primi educație în limba maternă", "oficierea serviciilor religioase în limba ceangăilor", "recunoașterea drepturilor acestei minorități etnice" etc. Acestea sunt doar premise pentru a provoca anumite "tensiuni" în rândul autorităților civile și religioase, dar și adversități între credincioși. Astfel de situații nu sunt de dată recentă, de aceea voi prezenta câteva aspecte din timpul păstoririi episcopului Mihai Robu.
Episcopul Mihai Robu
Drepturile catolicilor din Moldova
În deceniul al cincilea din secolul trecut au existat mai multe momente grele pentru catolicii din Moldova întrucât li s-a pus la îndoială comoara cea mai de preț, alături de catolicitatea lor, anume originea lor etnică română. Fără a menționa momentele similare care au apărut după unirea principatelor din 1859, provocate de atitudinea abuzivă a unor autorități ale statului român sau ale celui maghiar, și nici cele impuse chiar de autoritățile de la Moscova (după 1950), în cele ce urmează voi aminti doar câteva "situații dramatice" din perioada 1940-1943: "atmosfera de dușmănie a funcționarilor civili față de catolici"; calificativele injurioase adresate românilor catolici ("unguri, maghiari, ceangăi, boanghine" etc.); considerarea catolicilor ca niște "străini și dușmani ai țării"; refuzul autorităților de a elibera acte de stare civilă pe motiv că "cei născuți și botezați în rit catolic nu pot fi considerați de origine etnică română"; eliberarea de certificate false - pe care se specifică "etnia maghiară"; îndepărtarea catolicilor din funcții publice pe motivul că "nu sunt români"; în unele manuale de istorie, geografie și religie erau inserate epitete jignitoare la adresa catolicilor moldoveni; reclamații tendențioase la Ministerele de Interne, cel al Cultelor și al Apărării, împotriva unor preoți și credincioși catolici etc.
Fiind conștient de aceste "nedreptăți și jigniri" aduse catolicilor din Moldova, la 6 martie 1943, episcopul Mihai Robu, printr-un gest extrem de curajos, a luat hotărârea de a stopa această situație adresându-se direct mareșalului Ion Antonescu printr-un memoriu detaliat și bine documentat. În cele șapte pagini ale memoriului (care este însoțit de șapte anexe și de cartea părintelui Iosif M. Pal, Originea catolicilor din Moldova și franciscanii, păstorii lor de veacuri), episcopul Mihai Robu a prezentat "campania de ponegrire și prigoană" a catolicilor din Moldova, a cerut mareșalului să analizeze situația existentă și să dispună "măsuri de îndreptare". "Credincioșii mei, scria episcopul Robu, au fost și sunt cetățeni pașnici și-și fac datoriile lor către țară la fel ca frații lor ortodocși: dau biruri, plătesc impozite, fac armată, ascultă de superiorii lor, fac toate angaralele la care sunt supuși și ceilalți fii ai țării, nu nutresc sentimente dușmănoase țării, nu cunosc altă țară decât Țara lor Românească. (...) Toți se simt români și sunt mândri a fi români, și-i doare inima că sunt considerați străini sau unguri numai pentru că sunt catolici".
Memoriul episcopului Robu a fost analizat în ședința Consiliului de Miniștri din 17 martie 1943, când s-a reiterat poziția Guvernului României față de Biserica Catolică. În hotărârea luată, guvernul își însușea în totalitate aspectele semnalate de episcopul de Iași și hotăra declanșarea unei anchete asupra acestui "aspect grav", hotărând pedepsirea tuturor funcționarilor implicați.
Într-o scrisoare adresată episcopului Robu, la 18 martie 1943, președintele Consiliului de Miniștri, profesorul Mihai Antonescu, declara: "În ce privește în mod special situația populației catolice din Moldova, care este de origine română, deznaționalizată și considerată greșit ca fiind de origine ungarică (ceangăi), am dat instrucțiuni atât d-lui ministru de Justiție, cât și d-lui ministru de Interne, ca să se arate tuturor prefecturilor și organelor administrației locale că aceste populațiuni nu pot fi considerate ca străine de poporul nostru și cu atât mai puțin să se practice față de ele mijloace nepotrivite". Această scrisoare a fost trimisă de episcopul Robu, la 3 aprilie 1943, tuturor preoților parohi din Moldova. Optimist, episcopul solicita aducerea la cunoștința credincioșilor catolici faptul că Guvernul României a respectat credința catolică și că "originea etnică română este recunoscută tuturor catolicilor din Moldova". (va urma)
Pr. Alois Moraru