Imposibil de oprit...

Pe drumul mereu mai plin de frumuseţe şi semnificaţii creştine... aşa este bunicul Ferdinand din Gioseni, judeţul Bacău... la împlinirea unui nou an de viaţă din acest al treilea mileniu. Am dorit foarte mult să-i fiu prin preajmă în ziua împlinirii vârstei de 101 ani, pe 21 octombrie 2001, pentru a-l sărbători, a-i revedea chipul înţelept şi a-i asculta vioiciunea cuvintelor lesne de înţeles, asemeni ecoului de pe înălţimile dealului din apropiere, cu nume vestitor de străbuni: Clopoţei!

Ei răsună cu fiecare atingere a paşilor săi deloc "bătrâni" şi nicicum în uitare, aşa cum urcă şi treptele bisericii catolice din sat, aproape în fiecare duminică, pentru a-i aduce bunului Dumnezeu mulţumire, slavă şi rugăciune.

Este împlinirea fericită a vieţii sale pe care o trăieşte în aripa binelui şi a bunei-cuviinţe... pentru semenii săi din familie, din sat... şi până nu de mult, alături de o soţie devotată creştină şi milostivă, aşa cum i-a fost şi sufletul ce a dorit cândva!... să se dedice vieţii de mănăstire.

A rămas în locul ei pentru a mai dărui câte ceva... familiilor cu mulţi copii sau celor aflaţi în lipsuri materiale şi spirituale. Chiar şi câinele său, un fox terriar deştept!... alături de un motan vânător şi înţelept precum bătrâneţea, cunosc bunătatea şi prietenia şi adevăratul înţeles al cuvântului, întâmpinându-l împreună cu voioşie, ori de câte ori apare din grădină sau de pe câmp, unde "a mai rămas câte ceva de gospodărit". Dar mereu sub privirea atentă a unicului său fiu, rămas în sat, special pentru a-l îngriji şi... mai ales de a nu-l înstrăina de propria casă şi de gospodărie.

Mâinile sale, cu aromă de pâine, de flori şi de rugăciune, aduc mereu pacea poveştilor de oriunde şi oricând, pentru că nimic nu-l înspăimântă. Nici bolile ce bântuie prin lume şi despre care a citit prin ziare... nici lipsa de bunătate sau de raţiune a celor fără credinţă în Dumnezeu.

Astfel, cei trei nepoţi - doi băieţi şi o fată -, sunt mereu aproape, împreună cu mama, la fiecare sfârşit de săptămână pentru a primi curajul şi optimismul atât de necesar armoniei întregii familii.

Ce poate fi mai minunat decât a te afla... fie şi numai pentru câteva ore!... în preajma bunicului Ferdinand. Un bunic al tuturor, ca o lecţie de istorie şi omenie pentru toţi cei care vor să-l urmeze, simplu şi firesc, pe drumul anilor ninşi cu zăpada harului şi seninul cerului ce i se oglindesc pe creştet şi în priviri, fără a-i fi o povară. Şi pentru care, cu toată inima, îi dedic aceste gânduri de respect şi de admiraţie creştină, imposibil de oprit pentru generaţiile viitoare.

La mulţi ani, bunicule!

Cristina Koch Smeu

Pledoarie pentru iubire

Iubeşte şi ascultă glasurile inocenţei;
Iubeşte şi dă totul chiar din puţinul care-l ai;
Iubeşte şi uită de tine pentru ceilalţi;
Iubeşte şi urmează-ţi chemarea orbeşte.

Fă ce vrei, dar nu ucide speranţele celor mici;
Fă ce vrei, dar nu cerşi nimic din ceea ce nu ai nevoie;
Fă ce vrei, dar nu uita că cel de lângă tine te vrea aşa cum eşti;
Fă ce vrei, dar nu-ţi măcelări propriul viitor pierzându-te pe atâtea căi "publicitare".

Iubirea există dacă tu o faci să existe;
Iubirea există dacă vrei să o cultivi;
Iubirea există dacă te osteneşti să o ai;
Iubirea există dacă suferi pentru a o apăra;
Iubirea există în decizii fără număr;
Iubirea există dacă treci de limita celor "şapte ori câte şapte";
Iubirea este infinită
"Iubeşte şi fă ce vrei" (Sf. Augustin)

Ana (Târgu Trotuş)