Armenia - prima ţară creştină

1700 de ani de creştinism

Duminică, 18 februarie, papa Ioan Paul al II-lea a participat la celebrarea Liturghiei de rit armean în bazilica "Sfântul Petru". Patriarhul Nerses Bedros al XIX-lea al Ciliciei, capul Bisericii Catolice Armene, a fost celebrantul principal. Patriarhul retras, Pierre Kasparian al XVIII-lea, a participat şi el la ceremonie, împreună cu cei 13 episcopi armeni din diaspora (Irak, Egipt, Siria, Statele Unite, America Latină şi Franţa). Prin această celebrare papa a dorit să aducă un omagiu acestui pământ unde s-a vărsat "sângele atâtor martiri", care de-a lungul secolelor şi în special în timpul anilor sumbri ai ateismului au acceptat moartea sau exilul pentru a rămâne fideli creştinismului.

Patriarhul Nerses Bedros al XIX-lea a cerut această celebrare a Liturghiei armene cu ocazia vizitei sale la Roma în decembrie 1999, la puţin timp după întronarea sa ca şef al Bisericii Catolice Armene. Data din februarie a celebrării a fost aleasă pentru dubla ei semnificaţie, ea marcând sărbătoarea sfântului Vartan, un martir armean, dar şi pentru a anticipa cea de a 1700-a aniversare a sosirii în Armenia a sfântului Grigore Iluminatorul. Conform unei vechi tradiţii, creştinismul a pătruns în Armenia în mod direct datorită apostolilor Iuda Tadeu şi Bartolomeu. La sfârşitul secolului al III-lea credinţa devine parte integrantă şi definitivă a fizionomiei religioase şi culturale a poporului armean. În anul 301, sfântul Grigore, cunoscut ca "Iluminatorul" naţiunii armene, îl converteşte pe rege şi îl botează, procedând la fel cu întreaga curte. Prin eforturile de evanghelizare ale sfântului Grigore, Armenia a devenit prima ţară care a adoptat creştinismul ca religie oficială.

Biserica Catolică Armeană îşi are originile în secolul al XVIII-lea, ea având astăzi circa 350.000 de credincioşi, cei mai mulţi trăind în Siria şi Liban. Mult mai marea Biserică Apostolică Armeană, condusă de catolicosul Karekin al II-lea - care nu se află în comuniune deplină cu Roma, deşi legăturile ecumenice sunt foarte strânse - are 3,5 milioane de credincioşi, cei mai mulţi în Armenia, apoi în Rusia şi Georgia.

Divizaţi timp de 1500 de ani, catolicii şi armenii apostolici au pus capăt în anul 1996, divergenţelor asupra formulării teologice privindu-l pe Cristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat în credinţa creştină. Pentru a pecetlui acest pas decisiv către deplina unitate între cele două Biserici, Karekin a semnat cu această ocazie o "declaraţie cristologică" cu Ioan Paul al II-lea.

Papa a publicat o scrisoare apostolică adresată creştinilor armeni, scrisă în limba armeană. Patriarhul Nerses Bedros, care a solicitat această scrisoare, spune că ea va servi la "încurajarea pentru reînnoirea credinţei creştine în Armenia". În această scrisoare papa încurajează să nu se piardă "memoria suferinţelor de nedescris" şi a "masacrelor" suferite de armeni la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, culminând prin "evenimentele tragice" din anul 1915.

În cursul celebrării de duminică, Sfântul Părinte a înmânat patriarhului armean o relicvă a sfântului Grigore, patron al Armeniei. Papa a evocat, de asemenea, în omilia sa, provocările pe care creştinii armeni trebuie să le înfrunte şi astăzi. "În lumea modernă influenţa secularizării fiind din ce în ce mai mare, uneori este dificil să aperi întreg patrimoniul spiritual care a făcut din Armenia o naţiune creştină".

Ioan Paul al II-lea s-a întrebat: "Cum se face că atâtea cuceriri sociale ale modernităţii nu fac să se piardă bogăţia continuităţii unui popor şi a credinţei sale?"

Papa a concluzionat exprimând două dintre cele mai profunde dorinţe ale sale: de a vizita Armenia, vizită preconizată să aibă loc în a doua jumătate a lunii septembrie, şi de a promova unitatea între creştini. "Am o mare dorinţă de a merge în patria voastră, ca pelerin al speranţei şi al unităţii".