Mama a vrut să fiu preot...

Interviu cu un cardinal vietnamez

De la închisoarea comunistă la demnitatea de cardinal. Aşa s-ar putea rezuma viaţa lui François Xavier Nguyen Van Thuân, arhiepiscop vietnamez care a fost făcut cardinal de papa Ioan Paul al II-lea în ziua de 21 februarie. În anul 1975, papa Paul al VI-lea l-a numit arhiepiscop de Ho Chi Minh. Guvernul comunist a văzut în această numire un complot, iar trei luni mai târziu el se afla în închisoare. A fost închis timp de 13 ani, dintre care el a petrecut nouă în regim de izolare. Odată eliberat, a fost constrâns să părăsească Vietnamul unde nu s-a mai întors niciodată. În prezent este preşedintele Consiliului Pontifical al Justiţiei şi al Păcii. În luna martie a anului trecut a ţinut exerciţiile spirituale pentru papa Ioan Paul al II-lea şi Curia Romană, transmiţând un mesaj de speranţă extraordinară, pe care mulţi au avut ocazia să-l descopere. Editura "Nouvelle Cité" a publicat aceste exerciţii spirituale într-o carte intitulată Martorii speranţei. Într-un interviu acordat la Radio Vatican, Mons. Van Thuân a explicat ce semnifică pentru el numirea de cardinal.

- Mons. Van Thuân, cum aţi reacţionat atunci când aţi fost numit cardinal?
Atunci când am aflat de numirea mea de către Sfântul Părinte am avut o senzaţie foarte puternică de revoltă sufletească. "Rugaţi-vă pentru mine!"- am spus. Dar Domnul oferă harul său în mod gratuit şi eu mă simt plin de milostivirea sa. Mă gândesc la mama mea în vârstă. Sentimentele sale sunt pentru mine ca o lecţie care mă îndrumă. Îmi amintesc că preoţii vietnamezi au mers s-o vadă şi într-o zi unul dintre ei a întrebat-o dacă ea dorea ca eu să fiu cardinal. Ea a răspuns: "Nu. Când a mers la seminar m-am rugat pentru ca el să fie un bun preot, pentru ca el să ofere sfânta Liturghie. Aceasta este suficient".

- Ce înseamnă pentru dv. a fi cardinal?
Fidelitatea faţă de Biserică, reprezentată prin culoarea sângelui. Aceasta înseamnă că eu trebuie să fiu disponibil până la vărsarea sângelui meu. Am puţină experienţă. Ştiu ce înseamnă aceasta. Nu numai martiriu, dar şi munca de fiecare zi, cu răbdare, pentru ca fiecare să-şi poarte crucea sa, pentru a învăţa să împărtăşească suferinţa atâtor persoane care ne înconjoară şi chiar să promoveze evanghelizarea tuturor.

- Astfel, după 13 ani de închisoare, puteţi să continuaţi să vă dăruiţi viaţa ca preşedinte al Consiliului Pontifical al Justiţiei şi al Păcii...
A dărui viaţa, aceasta înseamnă şi munca pe care o fac: un sacrificiu al cărui obiectiv este acela de a combate mizeria din lume, de a aduce pacea, a anula datoriile şi a ameliora foamea şi boala.

Traducere de Mariana Ghergu