Răspundem...

* Ne-au scris de sărbători: Daniela Părău şi Ofelia Bitoancă Toma (Orăştie); Adrian Florean (Italia); fam. Iosif Lucaci şi fam. Iosif Cichi (Vulcan). Vă mulţumim.

* Marius Ciobanu (Hălăuceşti). Este bine că sfinţirea caselor a fost pentru tine o experienţă interesantă. Deşi ai surprins câteva dintre atitudinile oamenilor din satul tău, poezia trimisă nu îndeplineşte condiţiile necesare publicării: printre altele, ar trebui să rezervăm toate paginile revistei numai pentru ea. Cu restul articolelor ce să facem?

*Florentina Butnaru (Buhuşi). Ne bucură că sunteţi o cititoare fidelă a revistei. De asemenea, vă mulţumim pentru aprecierile la adresa celor care, prin tot ceea ce fac, încearcă să aducă în viaţa dv. un crâmpei de lumină, iubire şi credinţă. Din poezia dv. am reţinut următoarele versuri: "O rază purpurie de lumină / Aduce-n viaţa mea credinţă / Căci viaţa îmi era umbrită / De ghearele păcatului... / Un înger cu aripi aurii / Mi-atinge sufletul şi mă trezesc, / Acum... în faţa ta, o, Doamne / Mă căiesc!"

* Elena Olariu (Răducăneni). O parte dintre poeziile trimise de dv. vor fi publicate în numerele viitoare ale revistei.

* Surorile Benedictine (Oituz). "În fiecare zi un om bătrân şi sărac intra în biserică pentru câteva clipe şi apoi ieşea. Într-o zi clopotarul l-a întrebat: "Ce faci?" "Mă rog", răspunde săracul bătrân. "E straniu!" spune clopotarul. "Tu reuşeşti să te rogi aşa de repede?" "Da", răspunse bătrânul. "Eu nu ştiu să mă rog rugăciuni lungi, dar, în fiecare zi, la amiază, intru în biserică şi vorbesc numai aşa: Isuse, eu sunt Iosif şi vin să te vizitez. E doar o rugăciune mică, dar sunt sigur că mă aude". După un timp Iosif a avut un accident şi a fost internat în spital. În salon toţi îi acordau atenţie. Bolnavii cei mai trişti deveneau bucuroşi. Într-o zi asistenta l-a întrebat: "Ceilalţi bolnavi spun că eşti mereu bucuros". Iosif răspunde: "E adevărat. Eu sunt bucuros datorită vizitei pe care o primesc în fiecare zi". Asistenta a rămas mirată pentru că scaunul de lângă pat era mereu gol, nu-l vizita nimeni. Iosif era singur, nu avea pe nimeni şi era şi bolnav. "Ce vizită, la ce oră?" întreabă asistenta. "În fiecare zi", răspunse Iosif cu bucurie. "În fiecare zi la amiază, el vine şi stă în picioare lângă pat. Când îl privesc, el mă priveşte zâmbind şi-mi spune: "Iosife, eu sunt Isus şi vin să te vizitez!""

Credem că într-adevăr povestirea relatată de dv. poate fi un îndemn la rugăciune şi poate folosi multora.

* Petru B. (Adjud). "Am vrut de multe ori să nu mă jelesc, asta am făcut-o toată viaţa mea, am suferit în mine nedreptăţile ce mi le-au făcut alţii. Dar de data asta nu ştiu ce mă face să fac acest lucru, şi chiar am s-o fac, scriindu-vă dv., adică la "Lumina creştinului" nu ca să obţin ceva, sau să fie pedepsit cineva, scopul meu este acela de a mai îndrepta nişte lucruri, dacă se poate spune aşa".

Am primit şi a doua scrisoare şi înţelegem că cele povestite de dv. s-au întâmplat cu mult timp în urmă. Modul cum aţi fost tratat a rămas întipărit în inima dv. şi v-a rănit. Cristos ne învaţă un lucru important: "Însă vouă, care mă ascultaţi, vă spun: iubiţi-i pe duşmanii voştri, faceţi bine celor care vă urăsc, binecuvântaţi-i pe cei care vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei care vă defăimează. (...) Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu condamnaţi şi nu veţi fi condamnaţi, iertaţi şi veţi fi iertaţi" (Lc 6,27-29.37). Vă recomandăm să iertaţi şi să vă rugaţi pentru cei care v-au făcut rău, altfel nu veţi fi liber niciodată!

* Mihaela Păuleţ (Paşcani). "Sunt o tânără de 21 de ani şi am participat la exerciţiile spirituale din perioada 27-29 decembrie 2000 care au avut loc la "Casa Maica Speranţa" din Barticeşti. La aceste exerciţii au fost aproximativ 50 de tineri. Prin intermediul acestei reviste vreau să mulţumesc lui Dumnezeu pentru că m-a ajutat să fiu acolo, mulţumesc surorilor din Congregaţia "Iubirii Milostive" pentru spaţiul acordat, în special pentru cazare şi masă, mulţumesc sr. Stella, pr. Cornel Cadar şi pr. Franco Sborbati care ne-au ţinut meditaţiile. Tema acestor meditaţii a fost: "Iubirea milostivă întrupată". Pot să spun că această întâlnire m-a mişcat şi m-a impresionat foarte mult. Prin intermediul meditaţiilor m-am regăsit pe mine însămi, am înţeles iubirea adevărată: Isus este iubirea. Iubirea devine viaţă, iubirea înseamnă jertfă; am înţeles că nu există iubire fără jertfă".

Acum nu rămâne decât să trăiţi în lumina a ceea ce aţi experimentat la Barticeşti. Succes!

* Jeanine Clain (Alba-Iulia). "Îndrăznesc a vă ruga să-mi comunicaţi dacă Facultatea de Teologie organizează cursuri fără frecvenţă, a doua facultate, pedagogie, în ce condiţii şi care sunt obiectele pentru examen?"

Deocamdată cele specificate de dv., în Iaşi nu există. Pentru a afla informaţii cu privire la ce va fi, trebuie să luaţi legătura cu pr. Dumitru Gabor, decan al Facultăţii de Teologie-Didactică, str. Văscăuţeanu, 6, 6600-Iaşi, tel. 032/212003; 032/214754; fax 034/171581.

* Vasile I. Tudosă (Botoşani). Este adevărat că planul lui Dumnezeu, noi, oamenii, fiinţe limitate, nu-l putem cunoaşte niciodată. Poate că, într-adevăr, aşa cum ne-aţi scris şi dv., Dumnezeu a dorit să-l descoperiţi în acest mod şi în aceste împrejurări. Dacă vă simţiţi cu adevărat "liber în Cristos", aşa cum ne-aţi mărturisit, veţi suporta această povară cu speranţa că într-o zi, când veţi fi liber, veţi dovedi prin fapte schimbarea. Poate veţi începe chiar cu familia dv. În ceea ce priveşte abonamentul, s-au găsit persoane de bunăvoinţă datorită cărora veţi avea abonament şi anul acesta. Mulţumiţi-i lui Dumnezeu, care vă arată şi în acest mod că nu sunteţi singur şi rugaţi-vă mai mult pentru ca această întoarcere la Tatăl ceresc să fie permanentă şi autentică. Publicăm şi noua dv. adresă pentru cei care doresc să vă scrie: Tudosă I. Vasile, str. I.C. Brătianu nr. 104, secţia I, cam. 7, 6800-Botoşani.

* Ana Baciu (Bălan). Credeţi în continuare în puterea rugăciunii şi în ajutorul lui Dumnezeu care nu rămâne niciodată indiferent în faţa durerilor noastre. În ceea ce priveşte abonamentul, el a fost plătit de o persoană care doreşte să fie anonimă şi nu este nevoie să mai trimiteţi dv. bani pentru el. Vă dorim un an cu mai puţine încercări, cu bucurii şi sănătate de la Domnul.

* Victoria Timaru (München). Vă mulţumim pentru urările transmise. Aceleaşi urări, însoţite de harurile Duhului Sfânt vi le dorim şi noi. Rugămintea dv. referitoare la abonament va fi îndeplinită.

* Maria Negru (Oradea). Vă mulţumim pentru jocul trimis, dar, aşa cum puteţi lesne observa, spaţiul acordat pentru astfel de materiale este extrem de redus. Cartea dorită credem că aţi şi primit-o.

* Alexandru Robu (Săbăoani). Dilema în care vă aflaţi a dat naştere multor interpretări de-a lungul secolelor din partea filozofilor şi nu numai. Ea a stârnit, de asemenea, şi multe controverse. Întrebările pe care vi le puneţi dv. şi le-au pus dintotdeauna oamenii. Referitor la faptul că Dumnezeu ne lasă să păcătuim ca apoi să suportăm consecinţele, mai trebuie să reflectaţi. Nu Dumnezeu a adus în lume păcatul, ci omul, prin neascultare. Nu Dumnezeu vrea să suferim, nu Dumnezeu aduce în lume boli, războaie, foamete. De cele mai multe ori ele sunt consecinţele propriilor noastre alegeri. Dumnezeu nu ni se impune cu forţa, el ne lasă libertatea de a alege între bine şi rău, între întuneric şi lumină, între rai şi iad. "Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni", le spune Isus ucenicilor şi ne spune şi nouă. Ce trebuie să facem noi? Să ne rugăm, să fim solidari în bine cu cei care suferă şi care au nevoie de noi. Vă recomandăm să citiţi Mesajul Sfântului Părinte pentru Cea de-a XI-a Zi Mondială a Bolnavului.

* Natalia Cantemir (Iaşi). Una dintre poeziile traduse va fi publicată în revistă la momentul potrivit.

* Valerian B. (Săbăoani). Răspunsul îl veţi primi în unul din numerele viitoare.

* Augustin V. (Padova). Apreciem că ne-aţi scris şi vă mulţumim pentru urări. Cele notate de dv. ne fac să credem că aţi plecat de mult din ţară şi nu mai sunteţi la curent cu realităţile. Altfel nu ne putem explica afirmaţii ca: "În toată lumea, şi în particular, în ţările sărace (cazul şi ţării noastre... într-un mod sau altul), se multiplică microproiectele de cooperare şi războaie feroce". Vă înţelegem preocuparea pentru pace, pentru soarta militarilor, gândul generos pentru binele românilor, dar nu credem că o puteţi face acuzând pe alţii. Aparţine oare unui catolic afirmaţia: "Facem parte dintr-o Biserică generoasă şi angajată în ajutorarea celor nevoiaşi, însă trăim, din păcate, într-o Biserică silenţioasă în denunţarea responsabilităţilor"? Ne oprim aici cu cele scrise de dv. şi am dori doar să vă dăm un sfat pe care uneori părinţii îl dau copiilor lor când pleacă departe: "Vorbeşte cum ţi-i vorba şi poartă-te cum ţi-i portul".

* Iosif Bodoaşcă (Bacău). "Sunt în vârstă de 52 de ani şi am de executat cinci ani de închisoare pentru furt şi abia acum îmi dau seama de ceea ce am făcut. Îmi pare rău pentru greşeala mea şi regret profund în faţa lui Dumnezeu că am păcătuit prin necredinţa mea. Aş dori ca pe viitor să mă ajute cineva în a mă îndruma spre rugăciune şi în a fi mai bun. Cei care au bunăvoinţa pot scrie la adresa: Iosif Bodoaşcă, str. Gen. Guşe, 3, 5500-Bacău".

Ne pare şi nouă rău pentru ceea ce vi s-a întâmplat, dar aveţi grijă să puneţi în practică părerea de rău pe care aţi exprimat-o în scrisoare. Sperăm să vă scrie cât mai mulţi şi să le ascultaţi sfaturile bune.

* Anton Ghercă (Franţa). "Pentru că se apropie atâtea mari evenimente în special în plan spiritual, vin cu câteva propuneri care cred că ar contribui la un salt bun al Editurii "Presa Bună". Dorinţa oricărui om de a accede cât mai rapid la informaţii precise şi corecte se amplifică pe zi ce trece. Majoritatea revistelor noastre catolice au apariţii lunare. Suntem informaţi asupra unor evenimente care s-au derulat cu una, două, trei luni în urmă. De aceea, se simte nevoia unui mic ziar (în patru pagini) care să apară săptămânal, având preponderenţă informativă. O să-mi răspundeţi că nu sunt bani. Eu vă propun un mic calcul economic şi o să vedeţi că acest ziar o să aducă redacţiei mai mulţi bani decât alte tipărituri. Ziarul se poate difuza foarte bine duminica la fiecare biserică, după sfânta Liturghie. El poate fi trimis la decanate, de unde părintele decan se va ocupa de difuzarea lui la parohiile din subordine. În difuzarea lui cooptaţi pensionari sau tineri din organizaţiile catolice. Vă sugerez şi două titluri: "Curierul catolic" sau "Curierul creştin". Ceva îmi spune că fiecare familie va dori să cumpere ziarul spre a se informa. În el pot apărea multe şi diverse rubrici inclusiv reclame economice decente care aduc foarte mulţi bani. Sunt foarte mulţi patroni catolici care ar dori o reclamă într-un asemenea ziar. Ce ziceţi? Propun, de asemenea, să coborâţi pentru puţin timp din "turnul de fildeş" al redacţiei şi să organizaţi în oraşele din Moldova (Iaşi, Suceava, Bacău, Piatra Neamţ, Roman etc. ca şi în marile sate catolice Săbăoani, Gherăeşti, Pildeşti, Hălăuceşti, Luizi-Călugăra, Cleja, Faraoani, Gioseni etc., consfătuiri prin care să ascultaţi, să vă informaţi şi să înregistraţi părerile cititorilor despre publicaţiile Editurii "Presa Bună" şi să mai ascultaţi şi doleanţele lor, în special ale tinerilor. Nici nu vă puteţi imagina ce experienţă aţi acumula în favoarea editurii. Ascultaţi pe un bătrân care are experienţă în acest domeniu. Mai am propuneri, însă vi le voi aduce la cunoştinţă când mă întorc în ţară".

Propunerile dv. sunt bune. Nu ştim când se vor putea realiza. Când vă veţi întoarce în ţară vă veţi da seama unde ne aflăm. Cu privire la observaţiile pe care ni le-aţi adresat referitoare la rebusuri aveţi perfectă dreptate. Întrucât nu suntem o publicaţie cu specific rebusistic şi nu avem de unde alege careuri ce întrunesc toate regulile enigmistice am fost nevoiţi să admitem publicarea rebusurilor în cauză. Poate că veţi da o mână de ajutor în acest domeniu. Dv. ce ziceţi?