Ne-aţi întrebat, vă răspundem

Martorii în cauzele civile

În cazul în care părţile din proces nu sunt în măsură să indice numele martorilor la termenul de propunere a probelor, conform art. 186 Cod procedură civilă, "lista martorilor se va depune, sub sancţiunea decăderii, în termen de 5 zile de la încuviinţare". Instanţa de judecată nu va putea încuviinţa înlocuirea martorilor decât în caz de moarte, dispariţie sau motive bine întemeiate.

Codul de procedură civilă prevede patru cazuri distincte în care anumite persoane nu pot fi ascultate ca martori, după cum urmează: rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv; soţul, chiar despărţit; interzişii şi cei declaraţi de lege incapabili de a mărturisi; cei condamnaţi pentru jurământ sau mărturie mincinoasă.

Excepţie de la această regulă o constituie art. 190 din Codul de procedură civilă care prevede că "în pricinile privitoare la starea civilă sau despărţenie se vor putea asculta ca martori rudele şi afinii mai sus arătaţi, în afară de descendenţi".

* * *

Pensia de întreţinere

În conformitate cu dispoziţiile Codului familiei, soţul căruia nu i-au fost încredinţaţi copiii rezultaţi din căsătorie este obligat la plata unei pensii de întreţinere în favoarea acestora.

Părţile pot conveni asupra pensiei printr-o învoială reciprocă sau în cazul în care nu există înţelegere obligaţia de întreţinere va fi stabilită printr-o hotărâre judecătorească.

În cazul în care copilul este minor, cererea de chemare în judecată este făcută de reprezentantul legal al minorului, iar instanţa de judecată va stabili pensia, după cum urmează:

1. la venitul minim pe economia naţională (1.000.000 lei), în situaţia în care cel obligat la pensie nu realizează venituri;

2. la 1/4 din venitul realizat pentru un singur copil, 1/3 pentru doi copii şi 2/3 pentru trei sau mai mulţi copii, fără ca acest procentaj să depăşească 1/2 din salariu realizat de persoana obligată la pensie. Pensia de întreţinere este datorată de debitorul obligaţiei până la majoratul copilului, iar în condiţiile în care acesta se află în continuarea studiilor, obligaţia de întreţinere va exista până la terminarea acestor studii, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 25 de ani. Pensia este datorată indiferent de forma de învăţământ frecventată (învăţământ de stat sau particular) şi chiar în condiţiile în care beneficiarul pensiei primeşte bursă de studii. Pensia de întreţinere se datorează în funcţie de starea de nevoie a celui care o solicită, iar la stabilirea acesteia trebuie să se ţină seama de toate veniturile care au caracter de continuitate. Veniturile pe care le realizează debitorul obligaţiei de întreţinere din prestarea de ore suplimentare sau ca spor de periculozitate nu pot fi avute în vedere la stabilirea bazei de calcul, deoarece ele reprezintă un efort suplimentar şi chiar un risc pe care şi le asumă debitorul pensiei şi nu un caracter de continuitate.

În principiu, pensia de întreţinere se acordă de la data chemării în judecată şi nu de la pronunţarea hotărârii sau de la rămânerea ei definitivă.

Toate acţiunile de stabilire a pensiei de întreţinere sau de majorare a acesteia nu sunt supuse taxei de timbru.

* * *

Asistenţa juridică obligatorie în cauzele penale

În cauzele penale, conform codului de procedură penală, "învinuitul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de apărător în tot cursul urmăririi penale şi al judecăţii, iar organele judiciare sunt obligate să-i aducă la cunoştinţă acest drept".

Asistenţa juridică este obligatorie când învinuitul sau inculpatul se află într-una din următoarele situaţii: minor; militar în termen; militar cu termen redus; rezervist concentrat; elev al unei instituţii militare de învăţământ; este internat într-o şcoală specială de reeducare şi muncă; este arestat, fie chiar şi într-o altă cauză; în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani; când instanţa apreciază că inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea.

În toate situaţiile enunţate mai sus, în cazul în care învinuitul sau inculpatul nu şi-a ales un apărător, instanţa va lua măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu.

În ceea ce priveşte celelalte părţi din proces (partea vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente) instanţa poate dispune la cerere sau din oficiu desemnarea unui apărător doar în situaţia în care constată că vreuna dintre părţi nu şi-ar putea face singură apărarea.

Mihaela Ciobanu, avocat