Evenimente externe

Vizită în Ucraina
Vizita papei Ioan Paul al II-lea în Ucraina a fost programată pentru 23-27 iunie. Sfântul Părinte va vizita Kievul, capitala ţării, şi Lvivul, capitala Galiţiei din vestul Ucrainei, centrul Bisericii Catolice de rit bizantin-slav, care are 4 milioane de credincioşi; va celebra două Liturghii în Kiev, una în rit latin, şi cealaltă în ritul bizantin-slav. Unul dintre obiectivele fundamentale ale vizitei papei în Ucraina este promovarea bunelor relaţii cu Biserica Ortodoxă, în special cu Patriarhia Moscovei, care în ultimii ani s-a opus prezenţei catolicilor de rit răsăritean în teritoriile ortodoxe, precum şi retrocedării proprietăţilor expropriate sub Stalin. Potrivit analiştilor din Roma şi Moscova, o viitoare vizită a papei în capitala rusă depinde de realizarea acestui obiectiv.

Unitatea creştinilor
Joi, 25 ianuarie, în bazilica "Sfântul Paul" din afara zidurilor, Sfântul Părinte a prezidat cu reprezentanţii altor Biserici şi comunităţi ecleziale celebrarea ecumenică a cuvântului de încheiere a Săptămânii de rugăciune pentru unitatea creştinilor care a avut ca temă: "Eu sunt calea, adevărul şi viaţa" (In 14,6). Au participat reprezentanţi ai Patriarhiei Ecumenice, precum şi ai patriarhiilor Ortodoxe din Alexandria, Antiohia, Moscova, Serbia, România, Bulgaria, Grecia, Polonia, Albania, Etiopia, ai Patriarhiei Copte Ortodoxe din Alexandria, Patriarhiei Siro-Ortodoxe din Antiohia, ai Bisericii Ortodoxe Siriene de Malankar, ai Bisericii Apostolice Armene, ai Catolicatului de Cilicia al Armenilor, ai Bisericii Asiriene Orientale, ai Anglicanilor, ai Federaţiei Luterane Mondiale, ai Alianţei Mondiale a Bisericilor Reformate, ai Consiliului Mondial Metodist, ai Alianţei Mondiale Baptiste, ai Consiliului Ecumenic al Bisericilor. Astăzi, în lume există aproximativ 1,9 miliarde de creştini; peste jumătate dintre ei sunt catolici. Comunităţile creştine apărute în urma Reformei, printre care se află şi anglicanii, numără 360,9 milioane de credincioşi. Mai sunt 223,2 milioane de ortodocşi, restul aparţinând altor comunităţi creştine.

Ziua Mondială a Tineretului
La 8 aprilie, duminica Floriilor, se va celebra în Bisericile locale Cea de-a XVI-a Zi Mondială a Tineretului. Sfântul Părinte a ales ca temă cuvintele lui Isus: "Dacă cineva vrea să vină după mine, să se lepede de sine însuşi, să-şi ia crucea şi să mă urmeze" (Lc 9,23). Cât de curând va fi făcut cunoscut mesajul pe care papa îl va adresa tinerilor lumii. Ca de obicei, celebrarea din duminica Floriilor din Piaţa "Sfântul Petru" va însemna şi "predarea crucii": tinerii italieni, care au găzduit Ziua Mondială a Tineretului la Roma în august 2000, însoţiţi de card. Camillo Ruini, vor încredinţa crucea tinerilor din Canada, care vor fi însoţiţi de card. Aloysius Matthew Ambrozic, arhiepiscop de Toronto. Aceştia din urmă se pregătesc să-i primească pe tineri pentru Cea de-a XVII-a Zi Mondială a Tinerilor, care va avea loc la Toronto în perioada 23-28 iulie 2002.

Ziua Comunicaţiilor Sociale
"Predicaţi de pe acoperişuri: Evanghelia în epoca comunicaţiei globale". Aceasta este tema aleasă de Sfântul Părinte pentru Cea de-a XXXV-a Zi Mondială a Comunicaţiilor Sociale care se va celebra în acest an la 27 mai. Mesajul a fost dat la 24 ianuarie, sărbătoarea sfântului Francisc de Sales, patronul ziariştilor.

Premiu
În ziua de 5 ianuarie, la iniţiativa "Shanti Ashram", organizaţie care lucrează pentru educaţie, pace şi promovarea socială a populaţiei rurale, şi a Mişcării "Gandhiano Sarvodaya", Chiara Lubich, fondatoarea Mişcării Focolarelor, după ce s-a întâlnit cu hinduşi, creştini, musulmani şi sikhs din India, a primit la Coimbatore (în sudul Indiei) premiul "Apărător al păcii". Ceremonia de decernare a premiului a fost urmată de un rit tradiţional pentru a cinsti cei 80 de ani de la fondarea Focolarelor. Angajarea Chiarei Lubich şi a Mişcării Focolarelor în dialogul interreligios a început în 1970. Dialogul a fost purtat cu marile religii, îndeosebi cu mozaismul, islamismul, budismul şi acum cu hinduismul.

Aniversare
Anul acesta se împlinesc 1700 de ani de când Armenia a îmbrăţişat oficial creştinismul, devenind prima ţară din istorie care a făcut acest pas. Aceasta este o aniversare foarte importantă, pe care Nerses Bedros al XIX-lea, patriarhul catolicilor armeni, a celebrat-o salutându-i de la sediul Patriarhiei din Beirut, Liban, pe toţi armenii din ţara lor natală sau răspândiţi în întreaga lume în diaspora. Textul scris de patriarhul Nerses se referă la evanghelia care a fost bine primită acum 17 secole de poporul său, descoperind în ea "calea" pentru popor, "adevărul" care a rămas intact, şi "viaţa", care a fost transmisă de-a lungul generaţiilor în toţi aceşti ani.

Congresul SUA
Papa Ioan Paul al II-lea a fost distins de către Congresul SUA cu o medalie de aur specială, în semn de recunoaştere a activităţii sale în favoarea vieţii şi a păcii. Congresul acordă această medalie, începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea, unor importante personalităţi internaţionale. Printre acestea s-a numărat şi Maica Tereza de Calcutta. Sfântul Părinte a primit medalia într-o ceremonie privată care s-a desfăşurat în Sala Clementină din Vatican, în prezenţa a aproximativ 50 de membri ai Congresului. Premierea a fost însoţită de aprecierea pontifului pentru "mesajul său de speranţă" către lume, pentru apărarea vieţii nenăscute şi pentru sprijinirea procesului de pace în special în Orientul Mijlociu.

Pedeapsa cu moartea
Guvernul extremist musulman din Afghanistan a avertizat că trecerile la creştinism sunt pasibile de pedeapsa cu moartea. Mullah Mohammad Omar, capul mişcării talibane, care a luat controlul ţării acum patru ani, a declarat că oricine este prins vânzând materiale care insultă islamismul sau promovează altă religie va fi pedepsit cu cinci ani de închisoare. El a avertizat că forţe din exterior încearcă să îi seducă pe musulmani şi să îi convertească la creştinism sau iudaism prin folosirea banilor sau a altor mijloace. "De aceea, toţi cetăţenii ţării sunt avertizaţi că orice musulman afghanistan va fi condamnat la moarte dacă acceptă creştinismul, dacă se converteşte la această religie sau dacă este văzut chemând oamenii la creştinism sau iudaism, precum şi dacă face propagandă sau distribuie cărţi", a spus el. Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat că se deţin rapoarte privind străinii, unii veniţi în scopuri caritabile, care promovează convertiri de la islamism.

Cardinalii ieri şi astăzi
Imediat după dispariţia cardinalului Ivan Lubachivschy (la 14 decembrie, la vârsta de 86 de ani), numărul membrilor din colegiul cardinalilor a coborât la 141, din care şapte din ordinul episcopilor, 118 din cel al preoţilor şi 16 din cel al diaconilor. Rămâne totuşi constant numărul cardinalilor electori sau cu mai puţin de 80 ani: în prezent sunt 97. Duminică, 21 ianuarie, Ioan Paul al II-lea a anunţat numele celor 37 de cardinali. Ei vor fi creaţi cardinali în cadrul consistoriului din 21 februarie: 11 pentru Curia Romană, 21 pentru dieceze, 5 pentru slujirile aduse în Biserică.