Biserica "Sfinţii Cosma şi Damian"

Din cele mai vechi timpuri, sfinţilor fraţi Cosma şi Damian, martirizaţi în timpul persecuţiei împăratului Diocleţian, li s-a acordat o cinstire deosebită, iar în calendarul romano-catolic comemorarea lor a fost fixată în ziua de 26 septembrie.

Încă din secolul al XVI-lea, în cinstea acestor sfinţi, catolicii din Târgu Trotuş şi Stăneşti au construit o biserică pe un deal singuratic în apropiere de Tuta. Această biserică a fost consemnată în "Codex Bandinus", dar şi de mai mulţi vizitatori apostolici din Moldova în secolul al XVII-lea, ca un loc unde s-au petrecut minuni, vindecări miraculoase şi au avut loc pelerinaje cu participarea multor creştini din zonă (din Moldova şi din Ardeal). Biserica a avut o poziţie strategică întrucât a fost amplasată la numai 200 m vest de drumul ce lega Moldova cu Ardealul (Stăneşti, Ruşi, Hilip, Herâneşti, Bahna, Măneşti, Grozeşti, prin Pasul Oituz).

Din descrierile făcute de către vizitatorii apostolici menţionăm:

- În "Codex Bandinus" se precizează: "După ce am vizitat localităţile din estul Moldovei, am ajuns în localitatea Stăneşti şi de aici am fost condus de stăneşteni în satul Hilip (aşezat la circa patru km către vest), la poalele unui deal. Sus, pe vârful dealului, era sanctuarul pe care l-am vizitat în ziua de 28 noiembrie 1646. Satul Hilip este aşezat la poalele unui deal pe al cărui vârf este o capelă clădită din lemn, fără multă artă. Capela este sub îngrijirea stăneştenilor şi este dedicată sfinţilor Cosma şi Damian. Este foarte renumită din pricina numeroaselor minuni, vindecări miraculoase şi loc de pelerinaje".

- Într-o relaţie trimisă de misionari Congregaţiei "De Propaganda Fide", din anul 1623, se menţiona: "Pe un deal singuratic din vecinătatea unei localităţi există o biserică din lemn, distrusă, închinată sfinţilor Cosma şi Damian. La această biserică, şi la cea din localitatea de la poalele dealului, după cum afirmă catolicii şi ortodocşii, apare o lumină periodică, mai ales în Vinerea Mare".

- Cu ocazia vizitării bisericilor catolice din Moldova, în anul 1643, pr. Bartolomeu Basseti relata: "La o depărtare de două mile de Târgu Trotuş este o altă biserică unde n-au mai rămas acum decât zidurile (biserica din Hilip), iar pe un deal din vecinătatea acestei biserici este alta distrusă, tot din lemn, închinată sfinţilor Cosma şi Damian".

Despre atestările minunilor din biserica "Sfinţii Cosma şi Damian" redăm următoarele declaraţii:

- La 20 martie 1651, călugărul Bernardin, misionar apostolic al celor două Valahii, a scris: "Despre minunile din biserica "Sfinţii Cosma şi Damian" au declarat, aşa cum au văzut, doi oameni: unul saş şi celălalt ungur. Ei au povestit despre cântări îngereşti şi o lumină ca o faclă care a ocolit biserica de câteva ori şi apoi a dispărut".

- La 10 octombrie 1652, protopopul ortodox din Târgu Trotuş declara: "Pe lângă faptul că nu credeam în aceste minuni, îl mai şi certam pe misionar. Dar, în noaptea de 9/10 octombrie 1652, am văzut şi eu şi alţii care au fost cu mine aceste minuni".

La acest sfânt lăcaş de cult, de sărbătoarea Rusaliilor se aduna în pelerinaje o mare mulţime de credincioşi veniţi din diferite părţi ale Moldovei şi Ardealului. Pelerinajul la această biserică a fost unic în Moldova secolului al XVII-lea. Spre exemplu, în anul 1647 au participat peste 3.000 de pelerini.

Atât satul cât şi bisericuţa au fost distruse de multe ori de către invaziile turceşti, dar de fiecare dată s-au refăcut. Din anul 1862, după marea invazie tătară, nu se mai pomeneşte nimic de acest lăcaş de cult. Aceeaşi situaţie o întâlnim şi în cazul satelor Hilip, Stăneşti şi Hăneşti, care au dispărut o dată cu acestea.

Col. (r) Gheorghe Ianău