Te cinstim, Marie!
Credincioși profeției "alesei Domnului": "Iată, de acum mă vor ferici toate generațiile" (Lc 1,48b), scriitorii creștini s-au întrecut de-a lungul secolelor în a o preamări pe Maria.
Redăm în fragmentele care urmează expresia acestei preamăriri:
"Ave, Maria, podoaba sfinților părinți, așteptarea profeților, frumusețea martirilor, coroana tuturor sfinților!
Ave, o, cea mai mare minune văzută vreodată pe întinsul pământ!
Ave, paradis de încântare și de nemurire!
Ave, pomul vieții, bucuriei și al sfințeniei!
Ave, crinul văilor, apărarea credincioșilor și mântuirea lumii!
Ave, port liniștit, care oferă ocrotire în fața furiei furtunilor acestei lumi!"
(Sf. Efrem din Siria, Rugăciune).
"Ne îndreptăm astăzi spre tine, doamnă, fecioară și mamă a lui Dumnezeu, legând sufletele noastre, cu speranța în tine, ca de o ancoră tot mai puternică și sigură. Îți consfințim mintea, sufletul și trupul, toată ființa noastră, cinstindu-te cu psalmi, imnuri și cântări duhovnicești, după puterile noastre, deoarece nu vom fi niciodată în stare să facem tot ce s-ar cuveni. Dacă, de fapt, așa cum ne-a învățat sfânta Biserică, cinstea acordată slujitorilor este dovada iubirii față de stăpânul comun, cine ar putea să nu te cinstească pe tine care ai născut pe Domnul? Ba chiar cine nu își va arăta toată râvna în această privință? Dar tu, bună stăpână, mama bunului nostru stăpân, fii alături de noi și condu-ne pașii oriunde vrei; înăbușă puterea patimilor rele din noi și, odată potolită furtuna, condu-ne în portul liniștit al voinței divine, considerându-ne vrednici de fericirea viitoare, acea blândă lumină care iradiază la vederea cuvântului lui Dumnezeu, întrupat din tine. Lui, împreună cu Tatăl și cu Preasfântul, bunul și dătătorul de viață Duh, să-i fie slavă, cinste, stăpânire, putere și mărire, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin"
(Sfântul Ioan Damaschin, Omilie despre trecerea Mariei în slava cerească).
Mons. Anton Despinescu