Modificări

Codul de procedură civilă

Prin ordonanţele de guvern nr 138/2.X. 2000 şi 59/27.04.2001 s-au modificat ori completat numeroase articole din Codul de procedură civilă. Conform art. 725 din O.G. nr. 138 "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei în vigoare (2.05.2001) şi proceselor în curs de judecată începute sub legea veche...". În acest număr vă vom informa cu privire la modificările intervenite în legătură cu cererea de chemare în judecată şi întâmpinare, urmând ca alte probleme să fie tratate în funcţie de interesul cititorilor.

I. Cererea de chemare în judecată

Conform art. 109 din Codul de procedură civilă "oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane trebuie să facă o cerere înaintea instanţei competente". Persoana care face această cerere se numeşte reclamant, iar cel împotriva căruia se îndreaptă se numeşte pârât.

Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
1. numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
2. numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;
3. obiectul cererii şi valoarea lui;
4. arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;
5. arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere;
6. semnătura.

Conform art. 133 Cod procedură civilă cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă.

Lipsa semnăturii se poate totuşi îndeplini în cursul judecăţii. Dacă pârâtul invocă lipsa de semnătură, reclamantul va trebui să semneze cel mai târziu la prima zi de înfăţişare următoare, iar când este prezent în instanţă, în chiar şedinţa în care a fost invocată nulitatea".

La primirea cererii de judecată, aşa cum prevede art. 114 din Codul de procedură civilă, judecătorul va verifica dacă aceasta întruneşte cerinţele prevăzute de lege. Când este cazul, reclamantului i se pune în vedere să completeze sau să modifice cererea şi să depună copii de pe toate înscrisurile pe care îşi întemeiază cererea. Reclamantul va completa cererea de îndată. Atunci când completarea nu este posibilă, cererea se va înregistra şi i se va acorda reclamantului un termen scurt. Când cererea a fost primită prin poştă, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile ei, cu menţiunea că, până la termenul acordat, urmează să facă toate completările sau modificările necesare.

Conform art. 1141 din O.G. nr. 138 "preşedintele, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, fixează termenul de judecată pe care, sub semnătură, îl dă în cunoştinţă reclamantului prezent sau reprezentantului acestuia. Celelalte părţi vor fi citate potrivit legii.

Preşedintele va dispune în acelaşi timp să se comunice pârâtului, o dată cu citaţia, copii de pe cerere şi de pe înscrisuri, punându-i-se în vedere obligaţia de a depune la dosar întâmpinare cel mai târziu cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată.

Termenul de judecată va fi stabilit astfel încât de la data primirii citaţiei pârâtul să aibă la dispoziţie cel puţin 30 de zile pentru a-şi pregăti apărarea, iar în procesele urgente, cel puţin 5 zile.

II. Întâmpinarea

Aceasta este cererea pe care o face pârâtul în cadrul procesului civil şi prin care acesta răspunde la pretenţiile invocate de reclamant prin cererea de chemare în judecată. Potrivit legii în vigoare, întâmpinarea trebuie să cuprindă:
1. excepţiile de procedură pe care pârâtul le ridică la cererea reclamantului;
2. răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale cererii;
3. dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt de cerere; atunci când va cere dovada cu martori, pârâtul va arăta numele şi domiciliul acestora;
4. semnătura.

Conform modificărilor din O.G. nr. 138 "întâmpinarea este obligatorie, afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel".

Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege (cu 5 zile înainte de termenul fixat de instanţă pentru judecarea cauzei), atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică.

În cazul în care pârâtul nu este reprezentat sau asistat de avocat, preşedintele completului de judecată îi va pune în vedere, la prima zi de înfăţişare, să arate excepţiile, dovezile şi toate mijloacele sale de apărare despre care se va face vorbire în încheierea de şedinţă; instanţa va acorda, la cerere, un termen pentru pregătirea apărării şi depunerea întâmpinării".

Menţionăm că întâmpinarea este obligatorie atât la instanţa de fond, cât şi în apel sau recurs.

Mihaela Ciobanu, avocat