Pelerinajul Sfântului Părinte

Papa Ioan Paul al II-lea a făcut în perioada 4-9 mai o vizită în Grecia, Siria şi Malta. Sfântul Părinte a părăsit Roma în dimineaţa zilei de vineri, 4 mai. Primul pas în această călătorie a fost zborul de două ore spre Atena, începând astfel cea de-a 93-a călătorie apostolică în afara Italiei. Următoarea vizită este plănuită în Ucraina, între 23 şi 27 iunie. "Sfântul Părinte se gândeşte şi la Armenia, unde ar trebui să meargă, poate, în toamnă, dar şi la alte două călătorii anul viitor", a adăugat purtătorul de cuvânt. O călătorie va fi în Canada, iar alta ar putea fi în Bulgaria.

După primirea protocolară din partea oficialităţilor elene, papa a mers direct la reşedinţa preşedintelui ţării, Kostas Stephanopoulos, pentru ceremonia de primire. Invitaţia oficială a fost de altfel adresată chiar de către Stephanopoulos, în timpul vizitei pe care a făcut-o la Roma în luna ianuarie. După-amiază, papa s-a întâlnit cu arhiepiscopul grec ortodox Christódoulos al Atenei, la reşedinţa acestuia, dând o declaraţie prin care a cerut iertare pentru ofensele aduse ortodocşilor de către catolici: "Pentru momentele trecute şi prezente în care fii sau fiice ale Bisericii Catolice au păcătuit prin acţiune sau omisiune împotriva fraţilor şi surorilor lor ortodoxe, fie ca Domnul să ne dea iertarea pe care i-o cerem". La terminarea întâlnirii, papa şi ÎPS Christódoulos au semnat o declaraţie comună despre rădăcinile creştine ale Europei, care a fost citită după-amiază, la Areopag. La Nunţiatura Apostolică suveranul pontif s-a întâlnit cu cei nouă episcopi catolici din Grecia, cărora le-a adresat un mesaj. A făcut apoi o scurtă vizită la catedrala "Sfântul Denis" din Atena, după care a mers la Areopagul de lângă Acropole. Seara, arhiepiscopul Christódoulos i-a făcut şi el o vizită de curtoazie papei.

În dimineaţa zilei de sâmbătă, 5 mai, Sfântul Părinte a celebrat o Liturghie în Palatul Sporturilor din Atena. A fost prima Liturghie catolică din istoria Greciei transmisă la televiziune. Ea a oferit papei şansa de a sublinia încă o dată nevoia promovării între creştini a unităţii şi reconcilierii. Catolicii în Grecia formează doar 0,6% din populaţia ţării.

După Liturghie, papa a mers la aeroport, unde a avut loc o scurtă ceremonie de plecare.

Vizita de patru zile în Siria a fost cea de-a doua etapă a pelerinajului său pe urmele sfântului apostol Paul. Pe aeroportul din Damasc a avut loc o ceremonie oficială la care au luat parte preşedintele sirian Bachar Al-Assad şi trei patriarhi creştini din Damasc: Ignaţiu al IV-lea Hakim al Bisericii Ortodoxe Greceşti, Grigore al III-lea Laham al Bisericii Greco-Catolice Melchite şi Ignaţiu Zacca I Ivas al Bisericii Ortodoxe Siriene. Siria are 16,3 milioane de locuitori; creştinii sunt de diferite confesiuni. În total ei constituie 10% din populaţie, restul de 90% fiind musulmani.

Sâmbătă după-amiază, 5 mai, papa a făcut o vizită de curtoazie la palatul prezidenţial al lui Al-Assad. Apoi a mers la catedrala ortodoxă greacă "Adormirea Maicii Domnului", unde a avut loc un serviciu ecumenic organizat de către patriarhul Ignaţiu al IV-lea. Sperând că vizita sa în Siria va urgenta unitatea creştinilor, papa a propus încă o dată ca toţi creştinii din Est şi din Vest să ajungă la o înţelegere asupra datei Paştilor.

Duminică dimineaţa, a celebrat sfânta Liturghie în ritul latin pe Stadionul Abbassyn din afara Damascului, în prezenţa a 50.000 de oameni, majoritatea tineri. La Liturghie au participat şi musulmani, pentru prima oară în viaţa lor.

După rugăciunea Regina coeli, papa a luat masa la reşedinţa patriarhului melchit Grigore al III-lea, împreună cu toţi episcopii catolici din Siria. Mai târziu, a mers la catedrala ortodoxă siriană "Sfântul Gheorghe", unde a avut loc o întâlnire ecumenică la care au participat patriarhi, episcopi, preoţi şi călugări din partea tuturor Bisericilor creştine din ţară.

Apoi a făcut o vizită istorică la marea Moschee a Omeiazilor din Damasc: a fost prima vizită făcută vreodată de către un pontif roman într-un lăcaş de rugăciune islamic. În această moschee se află capul sfântului Ioan Botezătorul, iar papa a rostit o scurtă rugăciune privată la locul în care se află acesta. După aceea, în afara moscheii, papa şi marele muftiu Ahmad Kaftaro au rostit fiecare câte o cuvântare adresată liderilor musulmani şi catolici. "Pentru toate ocaziile în care musulmanii şi creştinii s-au jignit reciproc, trebuie să cerem iertare Dumnezeului Celui Atotputernic şi să ne iertăm unul pe altul", a spus el. "Isus ne-a învăţat că trebuie să ne iertăm unul altuia greşelile pentru ca şi el să ne ierte nouă păcatele".

Luni, 7 mai, după celebrarea privată a Liturghiei în capela Nunţiaturii, papa a mers la biserica "Sfântul Paul" de la poarta Bab Kissan, a vechiului oraş fortificat, Damasc. Această biserică este construită pe locul în care sfântul Paul a scăpat din oraş de prigoana persecutorilor, fiind coborât într-un coş de-a lungul pereţilor exteriori. Papa a vizitat, de asemenea, memorialul sfântului Paul din oraş: un centru internaţional deschis în 1971 sub auspiciile călugărilor franciscani.

După aceasta el a mers la Qunaytra, pe înălţimile Golanului - locul luptelor violente între trupele siriene şi israelite. S-a rugat pentru pace în Biserica Ortodoxă Greacă de aici şi apoi a plantat un măslin, care a fost mutat apoi în Grădina Prieteniei, la câţiva kilometri de Qunaytra. Seara s-a adresat tinerilor creştini din Damasc, în catedrala catolică melchită "Adormirea Maicii Domnului". El i-a invitat să devină profeţi ai reconcilierii şi unităţii creştine.

Marţi dimineaţa, papa a părăsit Damascul luând avionul spre Malta, ultima oprire din această călătorie. Este pentru a doua oară când suveranul pontif a sosit în această ţară cu 91% catolici, având 391.000 de locuitori (prima dată a fost în perioada 25-27 mai 1990). Aceasta este insula care l-a primit cu ospitalitate pe apostolul neamurilor, atunci când acesta a eşuat pe mare. După ceremonia de pe aeroport a mers la palatul prezidenţial pentru a se întâlni cu preşedintele Guido Di Marco.

Miercuri dimineaţa, a prezidat Liturghia şi beatificarea a trei persoane: pr. Giorgio Preca (1880-1962), un preot din Malta care a murit în 1962 şi care este considerat de mulţi ca un precursor al Conciliului Vatican II, datorită predicării sale insistente în favoarea reformei liturgice şi a importanţei activităţii de apostolat în rândul laicilor; diaconul Ignazio Falzon (1813-1865), un avocat de succes, care şi-a părăsit cariera pentru a se dedica lui Dumnezeu şi catehizării; stareţa de origine italiană Maria Adeodata Pisani (1806-1855), care a sosit în Malta la 19 ani. Ea a trăit timp de 26 de ani într-o mănăstire de clauzură, devenind totuşi faimoasă în insulă pentru sfinţenia ei.

După-amiază, papa s-a întâlnit cu episcopii din Malta, a vizitat mormântul pr. Preca şi s-a adresat Societăţii pentru Doctrina Creştină (instituţie fondată de acest preot pentru promovarea catehezei). Sfântul Părinte a părăsit Malta miercuri seara, pentru un zbor de aproximativ o oră şi jumătate spre Roma.

Pr. Cornel Cadar