Curier juridic

Cristina din judeţul Neamţ întreabă: Ce se întâmplă dacă cineva găseşte o comoară constând în bani de argint de diferite mărimi şi forme? Dacă a găsit-o, nu poate să fie proprietate personală şi să o distribuie aşa cum doreşte? Sau dacă o dă unui muzeu, acesta nu trebuie să-i plătească persoanei respective contravaloarea lor?
Potrivit Ordonanţei nr. 68 din 26 august 1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional comoara la care faceţi referinţă face parte din patrimoniul cultural naţional mobil care cuprinde: a) bunuri cu semnificaţie istorică şi documentară; b) bunuri cu valoare artistică; c) bunuri cu valoare etnologică; d) bunuri cu valoare ştiinţifică şi tehnică. În Ordonanţă este specificat: "Bunurile culturale mobile descoperite ca rezultat al cercetărilor arheologice sistematice, precum şi descoperirile fortuite sunt de drept proprietate publică, indiferent de regimul de proprietate asupra terenului din care acestea au fost recuperate. Din momentul descoperirii şi până la încheierea procedurii de clasare, care se declanşează din oficiu, bunurile culturale mobile descoperite în condiţiile de mai sus beneficiază de regimul juridic de protecţie prevăzut în ordonanţă pentru bunurile clasate în categoria tezaur". "Inspectoratele pentru cultură judeţene identifică, expertizează şi propun spre clasare bunurile culturale mobile deţinute de persoane fizice sau juridice". Având în vedere cele de mai sus, trebuie să anunţaţi Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Neamţ, comoara neputând fi proprietate personală. Legile nu prevăd posibilităţi de recompensare în cazul găsirii unor obiecte de valoare.

Terenuri şi păduri
În "Monitorul oficial" nr. 8/12.01.2000 s-a publicat Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997.

Deşi din cuprinsul acesteia se deduce facilitarea cu precădere a reconstituirilor în cazul marilor proprietăţi funciare, nu sunt de neglijat măsurile reparatorii pecuniare pe care actul amintit le prevede (despăgubiri băneşti pentru eventualitatea în care reconstituirea nu se poate realiza integral sau pe vechile amplasamente).
Din punct de vedere procedural (şi anume, locul sau instituţia unde se depune cererea, ce trebuie să conţină, ce acte o însoţesc, autorităţile administrative şi administrativ-jurisdicţionale abilitate să o soluţioneze şi procedura jurisdicţională contencioasă de soluţionare a plângerilor pentru modificarea sau anularea actelor şi măsurilor adoptate de comisia judeţeană etc.), prin art. 6, noua lege prevede aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor art. 12 şi art. 51-59 din Legea 18/1991 republicată în "Monitorul oficial" partea I, nr. 1 din 5.01.1998.

Impozitul pe venit
Ordonanţa Guvernului nr. 73/31.08.1999, H.G. nr. 1066/5.01.2000 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea O.G. nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, Ordinul M.F. nr. 1193 din 1999 (M.O. 517/25.10.1999) referitor la fişele fiscale prevăzute de O.G. 73/1999 şi H.G. nr. 1065/1999 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii şi asimilate acestora, realizate în anul 2000 sunt doar câteva din actele normative emise în fundamentarea mult-clamatei "benefice" reforme fiscale.
În măsura în care doriţi să cunoaşteţi categoriile de venituri supuse impozitării, veniturile neimpozabile, scutirile de impozit pe venit, perioada impozabilă pe anul fiscal, determinarea coeficienţilor de deduceri personale sau orice alte aspecte rezultate din aplicarea normativelor amintite, vă rugăm să ne semnalizaţi.

Themis