Imn de Paşti

În fiecare an, în Sâmbăta Sfântă, serviciul liturgic cuprinde în preconium paschale - vestirea pascală - şi în lectura a treia din cartea Exodului (14,15-15,3) evenimente de cea mai mare importanţă în istoria poporului ales: înjunghierea şi consumarea rituală a mielului, argument hotărâtor pentru eliberarea din robia egipteană, şi apoi trecerea miraculoasă prin Marea Roşie.

Aceste două evenimente sunt reţinute în liturgia creştină, simbolizând jertfa supremă a lui Isus Cristos, mielul nepătat, care ia asupra sa păcatele lumii, şi Botezul, adică iniţierea creştină prin care se intră în Biserică, ţara făgăduită, care conduce în patria copiilor lui Dumnezeu, paradisul.

În imnul pascal înscris pe această pagină, imn tradus din limba latină şi prelucrat de părintele Claudiu Dumea, este descrisă taina eliberării din robia păcatului şi viaţa creştină, întreţinută consistent de mielul divin, Cristos, Paştele nostru, garanţie a învierii fericite. Este o foarte bună temă de meditaţie şi edificare sufletească, asigurând fiecărui creştin, cititor şi practicant, ceea ce îşi doreşte mai mult: reînnoita şi statornica bucurie pascală.

Mons. Anton Despinescu

* * *

Ad cenam

Voi ce-aţi părăsit Egiptul şi a lui robie cruntă,
Vă invită astăzi Mielul la ospăţul său de nuntă.
V-aţi spălat, trecând prin mare, prăfuitele veşminte;
Pe Cristos acum slăviţi-l în cântări şi imnuri sfinte.

Trupul său ni-l dă ca hrană: este pâinea ce se frânge,
Vinul dat ca băutură este preţiosu-i sânge;
Este mana-adevărată, e izvorul scos din stâncă,
Nu mai piere omul care la acest ospăţ mănâncă.

Când în noaptea nimicirii au pierit copii în faşă,
Noi am fost cruţaţi de înger şi de mâna-i ucigaşă.
Am făcut ca glasul nostru sus la Domnul să se-audă
Şi-am scăpat de faraonul şi de-a lui sclavie crudă.

Regăsindu-şi libertatea, un popor acum se naşte;
Este trecerea cea mare, e Cristos al nostru Paşte.
El e cel ce se jertfeşte, mielul fără de prihană;
Cu-al său sânge ne stropeşte, ne dă carnea sa ca hrană.

O Isuse, prin nespusa forţă a-nvierii tale,
Ai înfrânt pentru vecie lanţurile infernale.
Suntem liberi. Spre robie nu ne-ntoarcem niciodată,
Ci privim tot înainte către veşnica răsplată.

Înviind, Stăpânul vieţii, lasă glorios mormântul;
Umilirea, putrezirea, nu putea s-o vadă Sfântul.
Omenirea, după veacuri, împlinit îşi vede visul;
E învins stăpânul morţii, se deschide paradisul.

Tu primeşte-ne Cristoase, cântul inimii sincere
Ce-ţi aducem azi cu toţii pentru sfânta înviere.
Pentru Tatăl de asemeni glasul nostru azi răsună,
Duhul Sfânt, prin cântul nostru, cinste aibă împreună.