Îmbolnăviri respiratorii

Spre deosebire de plămâni pielea are o suprafaţă minusculă. Alveolele pulmonare (structura cea mai mică a plămânului reprezintă o suprafaţă de 70 mp), adică la fel de mult ca şi un apartament de două camere. Plămânii preiau zilnic câte 10.000 l de aer inspirat prin nas sau pe gură. În timpul respiraţiei are loc un schimb între aerul "bun" şi cel "rău". Amestecul de oxigen, hidrogen şi bioxid de carbon care compune aerul pătrunde prin trahee şi ramificaţiile ei numite bronhii şi ajunge în plămân. Coşul pieptului este flexibil şi se strânge şi se măreşte în timpul respiraţiei. Alveolele asigură aprovizionarea organismului cu oxigen printr-o reţea de vase de sânge minuscule. Bronhiile prezintă în structura lor firicele delicate care au rol de a reţine particulele de praf din aerul inspirat. Când o persoană suferă de bronşită aceste firicele nu mai funcţionează normal deoarece s-au lipit între ele şi nu-şi pot îndeplini rolul. În acest fel particulele de praf şi bacteriile se depun pe bronhii.

Cum se recunoaşte o bronşită?

Bolnavul prezintă tuse dureroasă, febră şi uneori frisoane şi respiraţie dificilă. Aceste semne pot apărea în urma unei răceli banale şi poate ceda, iar alteori durează timp îndelungat şi impune un consult medical. Bronşita neglijată poate constitui teren favorabil pentru o pneumonie. Pneumonia se recunoaşte prin: febră mare 38-40 o C, dureri la respiraţie, tuse care nu cedează şi expectoraţie, uneori cu sânge.

Îmbolnăvirile structurilor plămânului pot duce şi la distrugerea alveolelor care au drept urmare apariţia unei alte îmbolnăviri - emfizem pulmonar.

O altă îmbolnăvire care diminuează capacitatea respiratorie a plămânului este astmul. Milioane de oameni suferă de această boală. Este o boală alergică determinată de diverşi alergeni cum ar fi: praf de casă, polen, păr de animale etc. Substanţele declanşatoare de alergii irită mucoasa bronhiilor, iritare care afectează şi muşchii care se contractă şi îngustează căile respiratorii. Inspiraţia devine greoaie şi apare tusea chinuitoare.

O îmbolnăvire de temut, cancerul pulmonar poate fi prevenit. 90% dintre bolnavii de cancer pulmonar au fost fumători. Anual se îmbolnăvesc 30.000 de bărbaţi şi 8.000 de femei, iar tendinţa este în creştere. Nouă din zece pacienţi mor cel târziu la un an după stabilirea diagnosticului. Există în prezent modalităţi de depistare precoce a bolii cu laser, metodă care depistează cele mai mici tumori astfel încât 80% dintre ele pot fi vindecate.

Nu am epuizat paleta de îmbolnăviri ale aparatului respirator; pentru a preveni suferinţa generată de boli ale structurilor respiratorii trebuie să recurgem la creşterea rezistenţei organismului în principal prin sport, marş, control clinic la apariţia unor simptome trenante şi tratament medical supravegheat.
(Material preluat din revista "Ioana")

* * *

Recomandăm câteva vitamine pentru stimularea sistemului imunitar

- Vitamina A menţine integritatea pielii şi mucoaselor întărind funcţia de barieră pe care acestea o îndeplinesc în apărarea infecţiilor. Această vitamină se găseşte în ficat, lapte, unt, ouă.

- Vitamina B6 asigură numărul normal şi funcţia celulelor sistemului imunitar şi în consecinţă autoapărarea organismului. Se găseşte în carnea de porc, carnea de peşte şi banane.

- Vitamina C este suportul celulelor imune a căror funcţie o întăreşte, favorizează secreţia de anticorpi şi scurtează astfel durata bolii. Se găseşte în fructele şi legumele proaspete cum ar fi: citricele, salata, ardeiul etc.

- Vitamina E protejează celulele imunitare, creşte puterea lor de acţiune, previne infecţiile şi îmbunătăţeşte imunitatea în special la oamenii în vârstă. Se găseşte în ulei de germeni de grâu, în nuci şi alune.

- Betacarotenul protejează celulele imunitare, creşte activitatea lor şi este conţinut în spanac şi morcov.

Aceste arme de luptă pe scurt prezentate asigură succesul în lupta organismului cu virusurile.

Pagină îngrijită de dr. Maria Helena Bîrhală