Sfântul Crăciun

Dragă Isuse,

În luna decembrie a anului 1999, prima lună a anului liturgic 2000, te-am salutat cu o scrisoare jubiliară (se împlineau două mii de ani de la naşterea ta preasfântă în Betleemul Iudeii), zicându-ţi din toată inima: Bine ai venit, Isuse!

De atunci, pe tot parcursul anului jubiliar, ai fost în centrul atenţiei creştinătăţii, dar şi al multor altora, prin celebrări liturgice, pelerinaje, simpozioane care de care mai entuziaste, ţinute pe tot globul pământesc.

Am meditat, ne-am rugat, am cântat preamărindu-te, mulţumindu-ţi că ai venit la noi, că ai rămas cu noi în firea ta omenească timp de 33 de ani, că ai ascultat în toate de Tatăl şi, prin răstignirea ta acceptată cu smerenie şi deplină iubire, ne-ai eliberat de sclavia şi moartea păcatului, deschizându-ne perspectiva învierii veşnic fericite.

Am fi dorit ca toţi oamenii (peste şase miliarde) să fi beneficiat din plin de opera ta răscumpărătoare, cunoscându-te şi ataşându-se de tine. Vedem însă că două treimi nu sunt creştini, ba chiar mulţi dintre cei botezaţi în numele Tatălui, al tău, Isuse-Fiule, şi al Sfântului Duh, nu sunt prea conştienţi de demnitatea şi obligaţia lor. Regretăm sincer această stare de lucruri. Locţiitorul tău pe pământ, în calitate de urmaş al cârmaciului Petru, vorbeşte mereu oamenilor, după cum bine ştii, de necesitatea reevanghelizării.

Da, Isuse, avem nevoie de un suflu nou, sporit, al Duhului, trimis de tine de la Tatăl. Ne dăm seama că fără acest suflu vital, ne zbatem ca peştele pe uscat, pentru că fără tine nu putem face nimic bun.

Dragă Isuse, marele jubileu 2000 e pe sfârşite. În curând vom intra în al treilea mileniu al erei pe care ai instaurat-o tu. Te rugăm stăruitor ca el să fie religios, adică strâns legat de tine. Altfel, nu-i vedem rostul de a fi.

Asemenea ucenicilor tăi, cărora li te-ai alăturat în drumul spre Emaus, îţi spunem şi noi: "Rămâi cu noi, Doamne, rămâi cu noi!" De altfel, tu ne-ai asigurat de prezenţa ta multiformă până la sfârşitul veacurilor. Obişnuim să spunem că toate lucrurile bune sunt întreite. De aceea, te rugăm cu umilinţă: ai milă de bieţii oameni şi în mileniul al treilea care să-ţi aparţină în întregime. Îţi mulţumim!

Mons. Anton Despinescu