Dialog tocmai pe baza identităţii

Prezentarea pe 5 septembrie a documentului "Dominus Iesus" de către Biroul de Presă al Vaticanului a provocat intense dezbateri în mass-media internaţională. Documentul, prezentat de cardinalul Joseph Ratzinger, prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, responsabil pentru document, cere creştinilor să ducă lumina şi forţa mântuitoare a evangheliei tuturor oamenilor. Adevărurile cu privire la mântuire trebuie totuşi propuse întotdeauna în iubire şi respect pentru libertate. Printre cei care au prezentat documentul a fost şi pr. salezian Angelo Amato, profesor la Universitatea Pontificală Saleziană, consultant al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei. În cele ce urmează este prezentat un interviu cu pr. Amato, care se concentrează în special pe implicaţiile documentului în ceea ce priveşte dialogul ecumenic. (Interviul, furnizat de agenţia de ştiri ZENIT, provine de pe site-ul www.greek-catolic.ro).

Pr. Amato: Înainte de toate, "Dominus Iesus" este o declaraţie. Astfel, ea nu propune nimic nou; de aceea, dialogul ecumenic rămâne în aceleaşi elemente de interpretare şi deci continuă. "Dominus Iesus" nu face decât să reia şi să expliciteze doctrina catolică aşa cum era prezentată de precedentele documente ale Bisericii. Scopul documentului este reafirmarea doctrinelor centrale în înţelegerea credinţei catolice. Ne vom întreba de ce? Pentru că este necesară clarificarea identităţii catolice dat fiind contextul în care circulă ipoteze şi chiar teze teologice eronate. Pe scurt, nici o frază din acest document nu are cu ce să oprească dialogul ecumenic.

- Dar în ceea ce priveşte relaţiile cu celelalte religii?
Pr. Amato: Documentul propune catolicilor să se reîntoarcă la propria lor identitate. Într-un dialog trebuie să fii conştient de propria-ţi identitate, iar documentul se concentrează pe această identitate prin două afirmaţii: unicitatea şi universalitatea mântuitoare a misterului lui Cristos; şi universalitatea mântuitoare a Bisericii ca sacrament al mântuirii. Aşa după cum se vede clar, nu există nici o noutate - este vorba doar de o reamintire adresată catolicilor de a-şi păstra identitatea în dialogul cu celelalte religii. Dialogul este bazat pe identităţile celor două părţi: aceasta nu înseamnă lipsă de respect în relaţia cu celelalte religii, ci doar expresia propriei noastre identităţi. Dialogul poate converge pe multe direcţii: pacea, cooperarea, solidaritatea internaţională, armonia între popoare, ecologia etc.

- Ce le spune documentul celor care afirmă că toate religiile sunt de fapt drumuri spre mântuire?
Pr. Amato: Documentul subliniază că Sfânta Scriptură arată că singurul mijlocitor între Dumnezeu şi omenire este Domnul nostru Isus Cristos. După cum spunea sfântul Petru: "Nu există mântuire fără Isus Cristos". De aceea, Biserica readuce în atenţie această doctrină fundamentală care a fost centrul proclamării mesajului divin de la coborârea Duhului Sfânt la Rusalii. Repet, documentul nu aduce nimic nou, doar aduce mai multă lumină asupra identităţii catolice. Suntem foarte deschişi în ceea ce priveşte celelalte religii, purtăm un mare respect şi suntem gata de dialog, care de fapt se şi desfăşoară; oricum, aceasta nu ar trebui să ne facă să ne pierdem propria identitate.

- Poziţia catolică de deschidere spre dialog s-a dezvoltat începând cu Conciliul Vatican II. Cum ar trebui să fie condus acest dialog în lumina documentului "Dominus Iesus"?
Pr. Amato: Dialogul trebuie să se desfăşoare având tot timpul în minte că redescoperirea identităţii noastre este punctul de start al dialogului. Acesta este scopul precis al documentului: să nu ne pierdem identitatea. De exemplu, există teorii care susţin că adevărul creştin este un aspect dintre multiplele aspecte ale adevărului lui Dumnezeu. Creştinii însă trebuie să ţină cont că, aşa după cum se spune explicit în Evanghelii, Isus Cristos este adevărul, plinătatea adevărului. Aceasta este baza de la care trebuie purtat dialogul. Desigur, aceasta nu înseamnă, repet, lipsă de respect pentru celelalte religii; înseamnă să vezi la celelalte religii ce au bun, util, uman; un creştin poate considera părţile bune ale unei religii ca daruri ale Duhului. De aici se vede că şi celelalte religii se află sub lumina Spiritului Domnului nostru Isus Cristos.