Jubileul tinerilor - impresii

Ne-a adunat aceeaşi persoană: Isus Cristos

Ocazie privilegiată de evanghelizare, de comuniune eclezială şi de înnoire interioară, jubileul tinerilor a adunat la Tor Vergata peste două milioane de tineri. Cei 97 de tineri din 32 de parohii ale Diecezei de Iaşi au fost găzduiţi în prima parte a pelerinajului (10-14 august) la sanctuarul Iubirii Milostive din Collevalenza, iar în partea a doua a pelerinajului (15-20 august) la Ostia, aproape de Roma, în Parohia "Regina Păcii". Din Moldova au mai fost prezenţi 22 de tineri din Gheorghe Doja şi şase voluntari. Cea de-a XV-a Zi Mondială a Tinerilor, care a avut loc la Roma în perioada 15-20 august, a rămas întipărită în fiinţa celor care au participat.

"Am plecat din Bucureşti ca voluntar, joi, 3 august, în jurul orei 19.00, iar drumul lung şi obositor - am ajuns la Roma sâmbătă, 5 august, pe la aceeaşi oră - nu a constituit o piedică în calea avântului nostru creştin. Am fost cazaţi într-un liceu, iar a doua zi ni s-a înmânat echipamentul de voluntar - un tricou, o şapcă, o eşarfă, o gentuţă, hărţi, broşuri, legitimaţie, ni s-au explicat regulile generale şi ce urma să facem, apoi am primit permisiunea de a merge să vizităm Roma. Câtă emoţie să putem păşi pe unde au trecut strămoşii noştri romani, pe lângă ruinele atâtor monumente, ascultând vântul care părea că răscoleşte din praful istoriei şoaptele tuturor celor care au păşit în Roma de-a lungul vremurilor! Câtă emoţie să putem spune: "Am fost şi eu la Roma"! Câtă emoţie să păşim prin Piaţa "Sfântul Petru", să intrăm în bazilica unde se află mormântul sfântului Petru, să fim chiar în inima creştinismului, să vizităm locuri marcate de jertfa de martir a atâtor creştini care ne-au lăsat prin aceasta mărturia lor de credinţă! Câtă emoţie să putem vedea cu ochii noştri minunile artistice plămădite de mâna omului - biserici de o frumuseţe de neimaginat, monumente arhitectonice, statui şi picturi... Greu ar fi să vă descriu emoţiile pe care le-am simţit când am văzut atâta mulţime de tineri care au invadat Roma, să vă descriu satisfacţiile oferite de munca de voluntariat pe care am desfăşurat-o, satisfacţii care au şters oboseala cauzată de munca depusă." (Ovidiu Bişog)

"Am pornit în acest pelerinaj cu un scop şi cred că toţi tinerii au avut un scop. Am plecat cu o dorinţă şi această dorinţă mi s-a împlinit pentru că am cunoscut iubirea milostivă a lui Dumnezeu, acea iubire care nu se va stinge niciodată. O experienţă frumoasă a fost noaptea de priveghere petrecută cu Sfântul Părinte, acele mărturisiri făcute de tinerii din întreaga lume şi mare mi-a fost mirarea când am auzit şi o mărturie în limba română a unei tinere greco-catolice. În acea noapte m-am gândit foarte mult la persoanele care doreau şi ele să vină şi nu au putut, fie din motive financiare sau personale. Acea noapte de priveghere s-a încheiat cu un minunat foc de artificii, iar dimineaţa cu sfânta Liturghie celebrată de Sfântul Părinte pentru încheierea jubileului tinerilor." (Melania)

"Nu am cuvinte să exprim bucuria şi mulţumirea că am participat la a XV-a Zi Mondială a Tinerilor. Am pornit cu dorinţa ca în acest pelerinaj să-l simt mai îndeaproape pe Cristos. L-am întâlnit şi l-am simţit mai profund ca oricând pe Cristos radiind de pe chipul tinerilor pe care i-am întâlnit pe tot parcursul pelerinajului. Vorbeam limbi diferite, eram de culturi şi rase diferite, dar ne-am unit în Isus Cristos alături de Sfântul Părinte, capul vizibil al Bisericii. I-am purtat în inima noastră pe cei rămaşi acasă, i-am simţit aproape mai ales în clipele cele mai emoţionale ale întâlnirii cu Sfântul Părinte la Tor Vergata." (L.)

"Trecând peste impresia turistului care, o dată ajuns în Italia, pare să se fi aflat în faţa unui tort imens din care abia a reuşit să ciugulească de ici colo câte ceva, impresiile trăite sunt cele ale pelerinului care s-a lansat în această aventură a sărbătorii marelui jubileu alături de alte două milioane de tineri veniţi din toate colţurile lumii. După ce la Collevalenza am descoperit un Dumnezeu blând cu o iubire milostivă care-şi aşteaptă neîncetat fiii rătăciţi, în noaptea de priveghere de la Tor Vergata m-au impresionat cuvintele Sfântului Părinte care s-a adresat tinerilor prezenţi invitându-i să-şi deschidă inimile Domnului, să ia contact zilnic cu evanghelia, să o citească şi să o împărtăşească tuturor: "Nu vă fie teamă. În mijlocul frământărilor şi problemelor voastre nu sunteţi singuri". Dacă măreţia vestigiilor pe care le-am vizitat în decursul acestor zile m-au făcut să mă simt un fir de praf, în schimb sufletul mi s-a înălţat în timpul rugăciunilor şi cântărilor din cadrul celebrărilor euharistice când toţi vorbeau aceeaşi limbă indiferent din ce ţară veneau. Imposibil să nu fii impresionat de miile de voluntari a căror amabilitate şi surâs de pe buze nu înceta indiferent de ora şi temperatura de afară." (Iulian Burbulea)

"Pe mine în acest pelerinaj m-a impresionat crucifixul din sanctuarul Iubirii Milostive de la Collevalenza, acel Isus încă viu, care mereu îi aşteaptă pe pelerini cu braţele deschise rugându-se Tatălui: "Doamne, iartă-i că nu ştiu ce fac". Aici mi-am dat seama că Isus mă iubeşte şi mă acceptă aşa cum sunt şi cred că este esenţial ca fiecare dintre noi să avem o relaţie personală cu el." (Simona)

"În acest pelerinaj pe mine m-a impresionat cel mai mult trecerea prin poarta sfântă. Totul a fost frumos până şi acel foc de artificii m-a impresionat şi mi-au dat lacrimile. Erau lacrimi de bucurie, de veselie. Totul a fost minunat." (Loredana)

"Mereu m-am întrebat de ce Dumnezeu nu mi-a arătat până acum în mod clar ce doreşte de la mine. Acum am înţeles că Domnul a ales acest pelerinaj şi în special "Sfântul Petru" pentru a-mi cere să slujesc credinţa catolică şi pe Sfântul Părinte, călcând pe urmele sfântului Ignaţiu de Loyola, intrând într-o congregaţie iezuită." (Smaranda)

"Pot spune că am trăit la Roma, în acest pelerinaj, cele mai frumoase zile din viaţa mea. Am rămas uimită de autenticitatea lui Cristos, prezent între noi de 2000 de ani. La fiecare pas îl simţeam prezent pe Isus atât în bisericile şi monumentele istorice pe care le-am vizitat, cât şi în tinerii pe care i-am întâlnit pe străzile Romei. Punctul culminant al pelerinajului a fost noaptea de priveghere de la Tor Vergata, când toţi ne-am strâns în jurul Sfântului Părinte şi ne-am rugat şi am cântat împreună. Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru că mi-a dat să trăiesc astfel de clipe minunate." (Anca)

"Consider experienţa acestui jubileu ca pe un dar deosebit şi vreau să vă împărtăşesc una dintre clipele cele mai puternice trăite la Tor Vergata: în faţa a două milioane de tineri Sfântul Părinte a pus o întrebare, care pe mine, personal, m-a făcut să mă gândesc la toată viaţa mea. Ce aţi venit să căutaţi? Şi ce m-a surprins cel mai mult a fost răspunsul atât de spontan şi liber al milioanelor de tineri: Pe Isus Cristos. Pe câmpia întinsă a Tor Vergatei, sub cerul senin şi soarele dogoritor, şi în jurul Sfântului Părinte ne-a adunat acelaşi nume, acelaşi scop, aceeaşi persoană: Isus Cristos. Fie ca acestei întrebări repetată zilnic să avem curajul şi disponibilitatea să dăm acelaşi răspuns spontan: Isus Cristos." (Florentina B.)