Priveşte cerul!

Dragă prietene,

Cred că ai auzit des cuvintele: "Pacea, liniştea şi viaţa din belşug nu se pot găsi decât în Cristos!", dar nu le-ai experimentat şi de aceea uneori ţi se pare că nu te eliberezi din lanţurile neliniştilor tale.

Ai contemplat vreodată cerul? Albastrul nesfârşit al cerului? Razele soarelui strecurându-se printre nori? Frumosul curcubeu? Te-ai bucurat de mireasma unei flori, de zborul jucăuş al unei păsări sau chiar de zâmbetul unui copil? Poate vei spune: Da! Dar problemele m-au doborât! - O, nu! Dragă prietene, problemele nu ne doboară, ele doar ne întăresc şi ne ajută să dobândim virtuţi cu ajutorul cărora ne vom prezenta dincolo.

Dacă vei privi cerul, vei vedea că şi pe el îl încarcă nori, uneori întunecaţi şi grei. Dar atunci te gândeşti că va veni şi vreme bună şi tânjeşti după calmul de după furtună. O! Şi ce bucurie guşti când trece furtuna şi vine liniştea, calmul, pacea. La fel e şi cu problemele noastre. Pacea, liniştea, nu se dobândesc în locurile frecventate de o mare parte din tinerii de azi (discoteci, în faţa televizorului, citind reviste indecente). Ritmurile muzicii la modă nu fac decât să-ţi înăbuşe această dorinţă de pace. Tu să-ţi faci o plăcere din a privi cerul care vorbeşte sufletului atât de frumos! Încearcă să nu te laşi dus de val şi apropie-te mai mult de biserică! Nu este greu! Când mergi la biserică, încredinţează lui Isus toate problemele şi ascultă sfânta Liturghie conştientizând şi trăind tot ceea ce se petrece sub ochii tăi. Vizitează-l pe Isus din sfântul Sacrament când te simţi singur. Ridică ochii spre Tatăl din ceruri şi roagă-l să-ţi uşureze povara. Şi cerul sufletului tău uneori e acoperit de nori, dar Cristos, prietenul tău, îi va reda seninul după furtună!

Poate vei spune că oamenii sunt răi! - O! Nu toţi oamenii sunt răi, o parte din ei doar nu ştiu să iubească! Şi cine să-i înveţe, dacă nu noi?!

Vei vedea, bun prieten, că zâmbind puţin azi, puţin mâine, contemplând cerul (din noi şi pe cel de deasupra noastră, de ce nu şi pe cel din ceilalţi?!), acordând mai mult timp lui Isus, rugăciunii, sfintei Liturghii, va începe să ţi se lumineze cerul sufletului, vei începe să fii mulţumit.

Astfel vei avea sentimente frumoase, îl vei descoperi pe Cristos, vei descoperi pacea, liniştea şi viaţa din belşug!

O! Şi dacă vei descoperi toate acestea, fii sigur că egoismul tău nu va mai exista, iubirea îi va lua locul, iar cei din jurul tău vor lua de la tine (fără ca tu să ştii) puţin din fericirea şi din seninul imens al cerului tău!

Cristina-Maria Butnaru (Botoşani)

* * *

Adăpost inimii

"Acesta este trupul meu"
Astfel
părăsim lutul
umplându-ne de aşteptare
spre-a ne reîntoarce
în tine,
fiecare la locul

abia părăsit.

* * *

Rodul nevăzut

Doamne,
credeam că te cunosc -
Schimbare a mea,
lăsând în urmă trepte de eu
până la tine.
Te-am primit
după micimea inimii
neştiind că o vei creşte
până vei încăpea.

Oglinda în care mă priveam
aşteptându-te
este lăuntrul.

Eugenia Faraon