Triumful Mariei
Dumnezeul iubire, unic în ființă, întreit în persoane, creatorul a toate, nevăzut de ochiul omenesc, a voit totuși să se facă văzut în întruparea Fiului. În acest scop și-a rezervat din neamul omenesc pe Maria, Fecioara din Nazaret, pe care a ferit-o de pata păcatului strămoșesc, a înzestrat-o cu noian de virtute așa cum se cuvenea Născătoarei de Dumnezeu, Mamei preacurate a lui Isus, Dumnezeu adevărat și om adevărat.
Însoțitoare fidelă și iubitoare pe tot parcursul vieții pământești, de la Nazaret-Betleem și până pe Calvar, mamă prea îndurerată din cauza morții și punerii în mormânt a Fiului ei, martoră plină de bucurie a învierii și înălțării lui la cer și a coborârii Duhului Sfânt, se cuvenea ca, pe lângă multiplele privilegii pe care Tatăl ceresc le-a acordat Mariei, să fie și acela al neputrezirii, al ridicării ei cu trupul și sufletul în slava cerească.
Venerația creștinilor față de Maria a fost o constantă pe tot parcursul celor două milenii. Magisteriul Bisericii s-a pronunțat în privința modului în care să fie considerată Preacurata, să fie celebrată în liturgie și să-i fie cerută mijlocirea.
I-a fost hărăzită papei Pius al XII-lea cinstea ca în calitatea sa de învățător suprem al Bisericii, prin constituția apostolică Munificentissimus Deus (Preadarnicul Dumnezeu), să proclame la 1 noiembrie 1950 adevărul de credință al ridicării cu trupul la cer a preasfintei Fecioare Maria. Înconjurat de mărturiile clare ale unor sfinți părinți, ca sfântul Ioan din Damasc, sfântul Gherman și mulți alții, papa precizează: "Mama aleasă a lui Dumnezeu, unită din veșnicie în mod tainic cu Isus Cristos prin aceeași hotărâre de predestinare, neprihănită în zămislirea ei, fecioară nevătămată în maternitatea ei divină, însoțitoare generoasă a dumnezeiescului Mântuitor care a repurtat victoria deplină asupra păcatului și a urmărilor lui, a dobândit la sfârșit ca o încununare a privilegiilor să fie imună de putrezirea mormântului, după cum Fiul ei, învingând moartea, s-a ridicat cu trupul și sufletul în gloria cerească, astfel și ea să stea în mărire, ca și regină la dreapta aceluiași Fiu al ei, regele nemuritor al veacurilor".
Semicentenarul acestui eveniment din viața Bisericii vrea să sporească strălucirea și bucuria generală a marelui jubileu.
Mons. Anton Despinescu