Seceta şi riscul pentru sănătate

În urmă cu două luni readuceam în atenţie un subiect al verii trecute şi dădeam recomandări cum să ne ferim pentru a nu retrăi asemenea evenimente (epidemia de meningită şi conjunctivită). În ultimele săptămâni din toate mijloacele de informare aflăm despre temperaturi nemaiîntâlnit de mari pentru această perioadă în ţara noastră, temperaturi pe care de altfel le şi percepem şi suferim din această cauză. La ce riscuri ne expunem în mod direct şi care este influenţa factorilor de mediu modificaţi prin acţiunea temperaturii ridicate?

Temperaturile extreme (sub 20 şi peste 350 C) sunt greu suportate de orice organism, dar au o influenţă deosebită asupra copiilor, femeilor gravide, persoanelor vârstnice cât şi asupra bolnavilor cu afecţiuni cronice - cardiace, pulmonare, tegumentare etc.

Ce se recomandă? Evitarea expunerii la soare în perioadă de maximă intensitate; purtarea de vestimentaţie adecvată; protejarea capului; a fi în posesia unui recipient cu ceai, apă, suc; limitarea eforturilor; renunţarea la consumul de alcool.

Este important ca în decurs de 24 h să se consume minim 2 litri de lichide pentru echilibrarea pierderilor prin transpiraţie şi pentru a nu ajunge la complicaţii renale.

Ce riscuri există pentru sănătate atunci când din cauza căldurii căutăm cu disperare o sursă de apă? Folosim apă din surse la îndemână, necontrolate. În urma consumului pot apărea boli diareice, parazitare, intoxicaţii, fenomene alergice.

Zilele toride au făcut ca apa din fântâni să scadă la un nivel îngrijorător. Apa din aceste fântâni trebuie consumată după ce a fost fiartă şi răcită. Pentru populaţia din zonele unde fântânile au secat şi unde nu există o altă sursă de apă, administraţia locală are obligaţia de a procura apă minerală sau apă potabilă transportată cu recipienţi (cisterne, butoaie) curaţi care să nu compromită calitatea apei.

Care sunt riscurile de îmbolnăvire prin lipsa apei? Lipsa apei duce la imposibilitatea asigurării unei igiene individuale, a igienei casei, a lenjeriei, a alimentelor, a grupului sanitar, a perimetrului gospodăriei. Consecinţele imediate sunt disconfortul general şi apariţia de îmbolnăviri de piele, digestive, parazitare, toxiinfecţii alimentare.

Alt risc îl reprezintă faptul că, în căutarea unor mijloace de a se răcori, îndeosebi copiii au tendinţa de a folosi pentru scăldat orice ochi de apă, fie el lac, bazin, baltă. La lipsa de apă şi la intenţia de economisire chiar şi ştrandurile oferă apă necorespunzătoare în urma analizelor de la laborator, datorită faptului că nu se face schimbarea apei din bazin conform normelor sanitare şi nu se dezinfectează ritmic.

Alte riscuri legate de secetă sunt cele legate de vegetaţia în suferinţă. Vegetaţia pentru animale ajunge insuficientă, apa este şi ea insuficientă. În aceste condiţii oamenii ajung să sacrifice animalele de urgenţă. Au nevoie de piaţă de desfacere a cărnii, piaţă pe care o găsesc în plină stradă, în cartiere mărginaşe cu expunere la soare, în praf, la îndemâna muştelor. Se vinde mai ieftin şi cumpărători se găsesc. Riscurile de îmbolnăvire? Nu contează, cumpărătorul a realizat o economie!

De altfel, tot economie înseamnă pentru mulţi consumatori achiziţionarea de alimente compromise printr-un mod de păstrare incoerent - din tonete, din pieţe, după ore de expunere la soare (lactate, ouă, peşte, prăjituri, pâine, derivate din carne). Sancţionarea comercianţilor care agresează sănătatea oamenilor ar trebui să vină din partea cumpărătorului. Trebuie să visăm la bogăţie pentru a nu accepta orice condiţie de comercializare?

Prin diverse mijloace de educaţie, inclusiv prin acest material, dorim să trezim conştiinţa fiecărei persoane de a veghea mai mult la propria sănătate.

Să ne ajute Dumnezeu să depăşim acest anotimp cald fără evenimente deosebite, fără suferinţă, cheltuială, spaimă, muncă enormă şi să înţelegem importanţa prevenirii!

Dr. Maria Helena Bîrhală