|
* Olivia Moldovan (Piatra Neamț), Librăria "Sfânta Tereza" (Oradea). Vă mulțumim pentru urări. * Maria-Cristina Butnaru și Ciprian Nesimuca (Botoșani); Un creștin (Turcia). O parte din materialele trimise au fost reținute pentru a fi publicate la un moment potrivit. * Erica-Anca Player (București). "Sunt o tânără de 26 de ani și citesc cu mare bucurie frumoasa și utila revistă "Lumina creștinului". Vă mulțumesc că existați. Doresc să corespondez cu tineri de vârstă apropiată. Iată adresa la care vă pot scrie cititorii "de vârstă apropiată": Erica-Anca Player, str. Intr. Bădeni, 1A, bl. M13A, et. 6, ap., 25, sector 3, București. * Tiba Patriciu (Vatra Dornei). Ne bucurăm că citești revista. Apreciem mult și faptul că o iubești pe sfânta Fecioară Maria. Prin poezie, care credem că se va îmbogăți și perfecționa pe măsură ce vei scrie tot mai mult, oamenii se pot apropia de Dumnezeu mai mult. * Petru Calvin (Talpa). Necunoscând situația despre care ne scrieți, credem că trebuie să vorbiți mai clar cu părintele paroh, explicându-i exact cum vedeți lucrurile. * C.P. (Roman). Vă mulțumim pentru cele scrise. Rugați-vă pentru preoți și îndeosebi pentru părintele paroh pentru ca Domnul să-i dea putere ca prin cuvântul lui tot mai mulți să-l găsească pe Dumnezeu. * L.M. (Verșești). Pentru tăticul tău trebuie să te rogi și să-i explici așa cum te pricepi tu că nu face bine, că băutura distruge sănătatea lui și familia. În privința sănătății tale, scrie o scrisoare amănunțită în care să prezinți boala ta cu lux de amănunte pe adresa: dr. Maria Helena Bîrhală, Aleea Pantelimon, 25, bl. D7, et. 2, ap. 5, 6600 Iași. Trebuie mai întâi să vezi cum se poate rezolva cu boala ta și apoi să te întrebi cu privire la viitorul tău. * Romeo Horvat (Italia). Din mărturia ta am reținut gândul: "Lucrul cel mai important din viața fiecărui om este să se pună în fața Domnului și să asculte ce vrea Domnul de la el. Numai așa putem să construim casa pe o temelie solidă, Cristos, și nu pe nisipul propriei autosuficienței înșelătoare". Îți dorim să continui pe drumul ales, pentru a deveni un apostol plin de zel. * Ioan Cojan (Traian, județul Neamț). "Aș dori să vă relatez despre un fapt care s-a petrecu acum 60 de ani. În vara anului 1940 s-au făcut mari concentrări de trupe a armatei române în vederea pregătirilor pentru război. Cu această ocazie un număr mare de militari au fost cantonați și prin satele din jurul Romanului. Am menționat acest amănunt întrucât protagoniștii cazului despre care vreau să vă scriu au fost niște militari. Tot în anul 1940 am avut ocazia să cunosc o familie din localitatea Cordun. Aflându-mă în vizită la ea acasă nu mică mi-a fost mirarea când am văzut pe masă o statuie mare a preasfintei Fecioare Maria. Mărimea statuii și faptul că familia respectivă era de religie ortodoxă mi-au stârnit o mare nedumerire. În același timp mi-am amintit de faptul că de câtva timp în urmă s-a furat statuia din Tămășeni care era așezată într-o nișă pe un teren viran de lângă drumul care duce spre Roman. Fără să stau prea mult pe gânduri am întrebat de unde au statuia și au spus că au primit-o de la niște militari care erau cantonați la ei. După ce le-am explicat de unde provine, au acceptat să o dea pentru a o duce la locul de unde fusese furată. În scurt timp statuia și-a reluat locul predestinat de unde fusese furată și tot acolo se află și astăzi. Este foarte probabil că generațiile mai tinere din Tămășeni nici nu au auzit de peripețiile prin care a trecut statuia...". Este bine că le-ați oferit această ocazie! * Eugen M. (Onești). "Mulți scriu la redacție pentru că au anumite probleme și sunt foarte siguri că vor afla răspuns la toate, dar eu nu vă scriu cu intenția aceasta, ci vă scriu să vă mulțumesc pentru munca pe care o depuneți pentru această luminiță a creștinului care de multe ori îi îndrumă pe calea cea dreaptă pe cei rătăciți. Vă mulțumesc din toată inima pentru cărțile frumoase editate la "Presa Bună", care privesc formarea tinerilor și sper să se înmulțească numărul lor căci sunt destui care au o formare incorectă morală, spirituală și socială". Rugați-vă pentru noi și pentru preoții din mijlocul comunității dv. pe care-i apreciați. Același răspuns și pentru Mariana (Pârgărești). * Iosif Tiba (Iași). "Cu ocazia Zilei Mondiale a Tineretului am participat împreună cu ceilalți tineri din Parohia "Adormirea Maicii Domnului" din Iași la pelerinajul spre Gherăești. În timpul Liturghiei, tinerii s-au rugat la picioarele crucii poposită la Gherăești într-o etapă a pelerinajului său prin parohiile diecezei. Pentru mine această cruce înseamnă calea spre biruință și îmi reamintește condiția mea de călător pe acest pământ. Am primit puterea de a-mi purta propria cruce după exemplul lui Cristos... Bucuria primită la Ziua Mondială a Tineretului a fost continuată în sufletul meu cu ocazia jubileului bolnavilor. În această zi, tinerii nu s-au limitat să vadă doar suferința din om, ci au înțeles că persoana bolnavă, prin acceptarea și oferirea suferinței sale, contribuie la mântuirea lumii. Fie ca aceste două zile să se transforme într-o bucurie eternă!" Așa ne rugăm și noi, mulțumindu-ți pentru cuvintele scrise. * Petru Leonte (Iași). "An de an între 18 și 25 ianuarie are loc octava de rugăciuni pentru unitatea creștinilor. Acesta este un lucru foarte bun, dar se acționează încet. După mine, pentru a ne apropia mai mult unii de alții, creștini catolici, ortodocși, protestanți, ar fi bine ca Paștele să fie fixat în calendare la aceeași dată, așa cum este Nașterea Domnului (Crăciunul). Aceasta este dorința mea cea mai fierbinte: să știe fiecare că Domnul nostru Isus Cristos a murit și a înviat o singură dată". Așa cum s-a mai scris, diferențele apar în general datorită folosirii de calendare diferite: catolicii - calendarul gregorian; ortodocșii calendarul iulian (care este în urmă cu 13 zile). Conciliul Vatican II a afirmat că "nu se opune ca sărbătoarea Paștelui să fie fixată într-o duminică anume în calendarul gregorian, cu asentimentul celor interesați, mai ales al fraților despărțiți de comuniunea cu Scaunul Apostolic". În 1975, papa Paul al VI-lea a sugerat Consiliului Ecumenic al Bisericilor ca Paștele să fie fixat definitiv în duminica din intervalul 9-16 aprilie. Mai târziu, Secretariatul Pontifical pentru Unitatea Creștinilor a propus celorlalte Biserici creștine ca Paștele să se celebreze la o dată fixă, și anume în a doua duminică din luna aprilie. Această dată ar fi putut intra în vigoare în 1977 când data Paștelui a fost identică la toate confesiunile creștine. Bisericile ortodoxe au cercetat problema și și-au exprimat public dorința ca toți creștinii să sărbătorească împreună Paștele. Totuși, din cauza unor dificultăți pastorale existente în sânul unora dintre ele, erau necesare alte studii și reflecții înainte de a lua o hotărâre definitivă. Probabil hotărârea se va lua într-un viitor sinod panortodox. * D.M. (Pârgărești). Vă credem, visul pe care ni l-ați povestit este adevărat. Nu știm ce înseamnă, probabil trebuie să vă apropiați mai mult de Dumnezeu. Vă redăm ceea ce s-a mai scris: Un creștin știe că viitorul e în mâinile lui Dumnezeu. El conduce destinele istoriei. Isus ne cere să ne abandonăm în mâinile Tatălui care se îngrijește de cele mai mici trebuințe ale noastre. Aceasta este atitudinea creștină corectă. Credința în visuri și interpretarea lor simbolică trebuie respinse pentru că intră în contradicție cu cinstirea și respectul pe care le datorăm numai lui Dumnezeu, la care ne invită porunca întâi. În Sfânta Scriptură citim cum Dumnezeu a vorbit unor oameni prin visuri. Întotdeauna însă au fost situații de excepție în care Dumnezeu a venit în ajutorul oamenilor, fără a înspăimânta și fără a împovăra. Cercetătorii în domeniu confirmă că de cele mai multe ori visurile sunt în legătură cu experiențe ale vieții: îngrijorări cu privire la unele întâmplări, probleme nerezolvate, păcate nemărturisite, situații care n-au fost depășite și și-au lăsat amprenta în subconștient. În Sfânta Scriptură găsim scris: "Deșarte nădejdi și mincinoase își face omul cel neînțelegător și visurile fac pe cei neînțelepți să-și iasă din fire. Ca și cel care se prinde de umbră și aleargă după vânt, așa este și cel care crede visurilor. Numai oglindire este vederea visurilor; asemănarea feței înaintea feței adevărate. De la diavol ce poți scoate curat? Și din minciună ce poți scoate adevărat? Ghicitul, tâlcuirea semnelor și visurilor deșarte sunt ca la aceea care este gata să nască: inima aiurează. De nu vor fi trimise de la Cel Preaînalt, ca să te cerceteze, să nu dai inima ta spre ele. Că pe mulți i-au înșelat visurile și au căzut cei care au nădăjduit în ele" (Sir. 34,1-7). * M.M. (Israel). "Sunt un tânăr și am 23 de ani. Am încercat să mă împrietenesc cu multe fete din sat, dar am fost refuzat tot timpul... iar acest lucru m-a dus la disperare pentru că mi-am dorit mult să am și eu o prietenă, dar nu am avut și m-am tot întrebat din ce cauză. Am constatat că din cauza banilor... Am crezut că aici în Israel o să fie mai bine, că o să fie bani mulți, dar m-am înșelat. De când sunt aici pot spune că sufăr mai mult decât acasă, din cauză că acasă mai aveam prieteni, rude și o mamă (la care țin foarte mult), dar aici nu am pe nimeni, mă simt părăsit de toți, câteodată mă simt părăsit chiar și de Dumnezeu cu toate că el nu m-a părăsit. V-aș ruga să-mi dați niște sfaturi: ce aș putea face ca să nu mă mai consum așa tare? Poate aveți să-mi trimiteți niște cărți". Ia legătura cu pr. Iosif Dorcu. Credem că o parte din cărțile care se recomandă tinerilor le are și Sfinția sa și ți le-ar putea împrumuta (O vorbă sinceră cu băieții, Tânăr de caracter, dr. Tóth Tihamér, Tinerețea curată, dr. Tóth Tihamér, Cultura tânărului. Nu bea!, dr. Tóth Tihamér, Decalogul, pr. Claudiu Dumea, Iubirea se construiește. Dificultăți și bucurii în a fi copii, logodnici, părinți, Angelucci, Avanti, Baldo... etc.) Cu privire la problema cu care te confrunți, citirea cărților despre prietenie, tinerețe, căsătoria e doar un pas. Trebuie, în același timp, să încerci să vorbești despre tine însuți cu oamenii din jur. În felul acesta te vei cunoaște mai mult pe tine: cine ești, ce vrei să devii, de ce, ce crezuri ai, cum merg relațiile cu cei apropiați. Întreabă-i pe cei din jurul tău, în special pe cei căsătoriți, despre viața lor: ce este esențial în viața lor de căsătorie; care le sunt dezamăgirile și bucuriile. Discută cu cei de vârsta ta, care au aceleași preocupări ca tine și fii deschis pentru a primi ceea ce ei au bun. Cel mai important este să începi a te ruga și a încredința viitorul tău în mâinile lui Dumnezeu. Făcând așa, vei ieși din starea în care te afli și vei înțelege că în acest proces de deschidere spre celălalt și de rugăciune, Dumnezeu îți va scoate în cale fata care corespunde planului lui și așteptărilor tale.
|
|
Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS) tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro design și conținut copyright 2001-2024 * * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat |