Ce am învăţat din epidemiile verii anului trecut

Suntem la un alt început de sezon cald. Sunt deja temperaturi caracteristice lunilor de vară. Să facem un efort şi să ne reamintim cum ascultam sau citeam raporturi zilnice privind evoluţia epidemiilor care au evoluat în câteva judeţe din ţară, epidemii de meningită virală şi conjunctivă.

Era spectacular şi impresionant să observi cum cifra persoanelor îmbolnăvite creştea de la zi la zi şi majoritatea cazurilor provenea din grupul de vârstă mică, adolescenţi şi adulţi tineri.

În afara aspectului spectacular erau prezentate cauzele care au dus la aceste îmbolnăviri şi măsurile de prevenţie pe care fiecare în parte şi colectivităţile trebuiau să le aplice pentru neînregistrare de cazuri noi. Amintiţi-vă imaginile din secţiile de boli infecţioase cu saloane supraaglomerate cu doi, trei bolnavi spitalizaţi în acelaşi pat, lucru greu de suportat în condiţiile de febră, vărsături, dureri.

Existau modalităţi de educaţie pentru sănătate prin mijloace vizuale şi auditive, dar oare câtă atenţie le-am acordat? În favoarea acestui aspect al neglijării mijloacelor de educare pledează tot ceea ce observăm în jurul nostru. Încă nu am dovedit că suntem buni gospodari la început de primăvară.

În plin oraş cât şi în localităţile rurale vezi gospodării neglijente, reziduuri neevacuate, fântâni în paragină, spaţiu din afara gospodăriei neglijat.

În acţiunile de inspecţie şi de supraveghere a stării de sănătate, descoperi atâta neglijenţă din partea coordonatorilor unor unităţi de învăţământ - grădiniţe şi şcoli care nu asigură copiilor un minim de confort pentru a nu-şi risca sănătatea: lipsesc rezervoarele pentru apa de băut şi pentru spălatul mâinilor, săli de clasă murdare, holuri neîngrijite, grupuri sanitare neîntreţinute, nedezinfectate etc.

Descoperi atâta nepăsare din partea administraţiei locale care întotdeauna are alte priorităţi şi uită de amenajarea drumurilor, de amenajarea unor platforme de gunoi în locuri aprobate de normele protecţiei mediului, uită să asigure sprijinul instituţiilor din subordine.

Un alt aspect care demonstrează faptul că nu am învăţat nimic din epidemiile anterioare este acela observat şi tolerat de toţi - comerţul stradal al alimentelor, în orice condiţii, chiar cu ocrotirea cumpărătorilor, pentru singurul motiv că produsele sunt mai ieftine decât în magazinele amenajate. Lipsa de igienă, praful stradal, căldura, vectori diverşi sunt factori care duc la compromiterea alimentelor, alterarea lor şi la îmbolnăviri individuale sau de grup prin consumul lor.

S-au făcut sondaje în grupuri populaţionale privind calitatea nutriţională a aportului zilnic de alimente. Există situaţii în care sărăcia îşi spune cuvântul: copii subnutriţi cu carenţe multiple cu rezistenţa organismului redusă în familii provenind prioritar din mediul rural dar nu numai. În mediul urban predomină greşelile alimentare în sensul consumului de produse de panificaţie, de patiserie, sucuri, dulciuri în defavoarea legumelor şi fructelor, ceea ce duce la obezitate.

Ce am învăţat din epidemiile anterioare? Pot fi prevenite! Pentru mine, pentru cei din jurul meu, prin mijloace simple: spălatul frecvent pe mâini cu apă şi săpun, consum de apă din surse autorizate, respectarea igienei alimentelor (păstrarea la temperaturi corespunzătoare, evitarea pătrunderii insectelor şi a rozătoarelor în spaţiile cu alimente, folosirea de materii prime de calitate, achiziţionate de la producători autorizaţi etc.), igiena spaţiilor de locuit şi a celor de muncă, evitarea scăldatului în locuri nepermise, folosirea drept locuri de joacă a spaţiilor salubre, nu a platformelor de gunoi etc.

Se recomandă ca la apariţia unor simptome de boală, cum ar fi febra, durerea de cap, tulburarea de tranzit, greaţa, vărsăturile, erupţii cutanate, modificări ale conjuctivei etc., persoana respectivă să se adreseze medicului de familie pentru stabilirea diagnosticului şi izolarea la un spital de profil după caz.

Dr. Maria Helena Bîrhală