Lumina Creștinului
  Introducere
  Ultimul număr
  Arhiva 2023
  Arhiva 2022
  Arhiva 2021
  Arhiva 2020
  Arhiva 2019
  Arhiva 2018
  Arhiva 2017
  Arhiva 2016
  Arhiva 2015
  Toți anii
  Căutare
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Viețile sfinților


adevăratele modele de viață se găsesc aici


 LUMINA CREȘTINULUI 
- Actualitatea -

Învierea lui Cristos: începutul și punctul central al credinței noastre

La originea creștinismului și a existenței noastre de creștini se află un eveniment ce nu poate fi suprimat: Învierea lui Cristos. Cel Răstignit este viu în ciuda morții sale reale. De aceea anunțul specific pe care Biserica îl reînnoiește, de două mi de ani, într-o tradiție neîntreruptă, este: Cel Răstignit este Cel Înviat, Cel Înviat este Cel Răstignit. Conținutul acestui anunț indică persoana lui Isus din Nazaret, mai înainte răstignit și mort, acum însă viu. "Domnul vieții era mort, dar acum este viu" (Secvența pascală). Cu învierea El a trecut de la moarte nu la simpla condiție pământească de viață (așa cum a fost Lazăr, înviat de însuși Isus), dar El a intrat în plinătatea vieții specifică lui Dumnezeu Tatăl, izvorul vieții, care dăruiește plinătatea vieții divine Celui care a fost răstignit și care cu trei zile mai înainte murise pe cruce pentru păcatele noastre.

În Învierea lui Isus Cristos, Dumnezeu a smuls de sub stăpânirea morții pe Cel care murise pe cruce și fusese înmormântat, și l-a înălțat la puterea și la slava vieții sale. Învierea lui Cristos este ridicarea lui Isus Cristos-mort la puterea vieții lui Dumnezeu.

Cele mai vechi formule de credință au exprimat noutatea absolută a acestui fapt, spunând: "Isus este Domnul!" (Fil 2,11); "Dacă tu vei mărturisi cu gura că Isus este Domnul, iar în inima ta vei crede că Dumnezeu l-a înviat din morți, vei fi mântuit" (Rom 10,9). De aceea, acest punct de plecare al credinței creștine și rămâne Învierea lui Cristos. Ea completează și iluminează sensul morții lui Isus pe cruce, pentru mântuirea noastră.

Urmează de aici că temelia credinței creștine rezistă sau cade odată cu adevărul învierii lui Isus. Deja Sfântul Paul a putut să afirme: "Dacă Cristos nu a înviat, atunci zadarnică este predica noastră și zadarnică este și credința noastră (1Cor 15,14).

Învierea lui Cristos nu este un mit, nici o legendă, și nici chiar o invenție a unor oameni entuziasmați sau halucinați. Ea este o realitate care a avut loc, mărturisită în mod categoric de cei care l-au văzut și l-au pipăit pe Cristos Înviat. Toți aceștia îl cunoscuseră pe Isus din Nazaret în timpul vieții; i-au ascultat învățăturile, i-au admirat faptele sale minunate și minunile. Îl urmaseră, punându-și în el toate așteptările și speranțele. Dar totul părea compromis și distrus ca urmare a morții tragice a lui Cristos pe cruce. Pentru apostoli și pentru cei care și-au pus speranța în el, răstignirea lui Isus a fost experiența cea mai îngrozitoare. Această moarte pe cruce a însemnat sfârșitul oricărei speranțe, fie cu privire la eliberarea lui Israel, cât și cu privire la figura mesianică a lui Isus din Nazaret. Descurajați, ucenicii s-au închis dezorientați în ei înșiși, se simțeau trădați. Dovada unor asemenea sentimente de descurajare este expresia amară a celor doi ucenici de la Emaus, adresată "călătorului" care li s-a alăturat- în seara de Paști: "Noi nădăjduiam că el (Isus din Nazaret) va fi eliberatorul lui Israel!" (Lc 24,21).

Acestui strigăt de speranță răspunde realitatea lui Cristos înviat, care se arată viu ucenicilor, eliberându-i de orice îndoială și teamă, făcându-i chiar să se convingă de faptul învierii sale. La această convingere au ajuns numai după multe dovezi oferite de aparițiile Celui înviat. Recunoscând în el glasul și aspectul Învățătorului lor și văzând în el semnele răstignirii, apostolii și ucenicii au acceptat treptat realitatea nouă ce li se prezenta: Cel răstignit a înviat, este viu!

Dar este de mare importanță să subliniem că aparițiile nu au fost simple "viziuni". Apărând înviat, este însuși Isus cel care se autodescoperă: el se lasă văzut, să i se audă glasul, indică semnele răstignirii sale. Cel înviat se lasă recunoscut ca Cel ce a fost răstignit.

Pornind tocmai de la experiențele întâlnirii personale cu Cristos cel înviat, ucenicii devin mărturisitori și vestitori ai misterului său. Cu Paștele încolțește credința în inima ucenicilor,, se consolidează în ei speranța că Isus Cristos, și numai El, este Mesia, Mântuitorul. Ei vor deveni Apostolii acestei "evanghelii a speranței", pe toate căile lumii. Acest mesaj de speranță este același pe care îl vestește Biserica, născută deja în Învierea Domnului și însuflețită de puterea Duhului Sfânt, "păzitorul speranței".

Pr. Aurel Percă



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul Misionar Diecezan

Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat