Rugăciune
Rugăciune
Au trecut douăzeci de veacuri de când Isus Cristos a trecut pe acest pământ" făcând bine și vindecând pe toți" (Fap 10,38).
Acest fapt nu este obișnuit, el nu se aseamănă cu celelalte care, după ce s-au întâmplat, se înregistrează în istorie și nu după mult timp cad în uitare.
Prezența sa aici pe pământ nu rămâne un fapt trecut, ea se perpetuă atâta timp cât în lume există credința. Fără Cristos ar rămâne un fapt îndepărtat și uitat. Cât timp mai există un om care crede cu adevărat, acela îl aduce pe Isus în istorie, devine contemporan cu el și-l introduce în însăși viața sa. Contemporaneitatea cu Isus este o condiție a credinței sau mai bine zis însăși credința.
Doamne Isuse, mărește-ne credința! Dorim să fim contemporanii tăi, să Te întâlnim și să Te vedem așa cum ai venit pe acest pământ, nu deformat și transformat de fantezia oamenilor.
Dorim să Te urmăm în peștera în care Te-ai născut, în casa umilă și simplă de la Nazaret, să pătrundem în tăcerea anilor copilăriei și tinereții Tale și mai ales să Te urmăm împreună cu cei care stăteau la picioarele tale pe muntele fericirilor ascultându-te cum le vesteai noul program al vieții celei noi al Împărăției Tale.
Vrem să Te ascultăm vorbind mulțimilor despre Tatăl, despre adevăr și iertare, despre om și vocația lui nobilă.
Dorim să simțim farmecul cuvintelor Tale împreună cu Apostolii și cu Simon Petru: "Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieții veșnice" (In 6,68). Să ne însușim mandatul pe care l-ai încredințat tuturor pentru o morală nouă, o viață socială demnă pe singurul drum adevărat al dreptății catifelat cu iubire.
Doamne Isuse, învrednicește-ne să Te simțim contemporan cu noi prin adevărata credință, să Te întâlnim când citim Testamentul Tău, când celebrăm tainele Tale, să Te aflăm și în paginile acestei Reviste "Lumina Creștinului", și mai ales să Te înțelegem când rostești ci siguranță: "Eu sunt Calea, Adevărul și Viața" (In 14,6).
Mons. Petru Gherghel