Luni, 8 septembrie 2025
Nașterea sfintei Fecioare Maria
(sărbătoare)
"Celebrarea de astăzi - citim în fragmentul Discursurilor sfântului Andrei din Creta citat la Oficiul lecturilor de astăzi - cinstește Nașterea Maicii lui Dumnezeu. Însă adevărata semnificație și scopul acestui eveniment este întruparea Cuvântului. Într-adevăr Maria se naște, este hrănită și crescută pentru a fi mamă a regelui veacurilor, a lui Dumnezeu". De altfel, acesta este motivul pentru care numai în cazul Mariei (în afară de cel al sfântului Ioan Botezătorul și desigur al lui Cristos) nu se sărbătorește numai "nașterea pentru cer", cum se întâmplă în cazul altor sfinți, ci și venirea în această lume. În realitate, caracterul miraculos al acestei nașteri nu constă în ceea ce povestesc cu lux de amănunte și cu ingenuitate apocrifele, ci mai degrabă în semnificativul pas înainte pe care Dumnezeu îl face în actualizarea planului său veșnic de iubire. De aceea, sărbătoarea de astăzi a fost celebrată de către mulți sfinți părinți cu laude mărețe, pe care le-au scos din cunoașterea Bibliei și din sensibilitatea și ardoarea lor poetică. Să citim câteva expresii din a doua Predică despre nașterea Mariei a sfântului Petru Damiani:
"Dumnezeu atotputernicul, înainte ca omul să cadă, a prevăzut căderea sa și a hotărât, înaintea veacurilor, răscumpărarea umană. A decis așadar să se întrupeze în Maria.
Astăzi este ziua în care Dumnezeu începe să pună în practică planul său veșnic, pentru că era necesar să se construiască o casă înainte ca regele să coboare pentru a o locui. Casă frumoasă, pentru că, dacă Înțelepciunea și-a construit o casă cu șapte coloane prelucrate, acest palat al Mariei se sprijină pe cele șapte daruri ale Duhului Sfânt. Solomon a sărbătorit, în mod foarte solemn, inaugurarea unui templu de piatră. Cum vom celebra nașterea Mariei, templu al cuvântului întrupat? În acea zi slava lui Dumnezeu a coborât asupra templului din Ierusalim sub formă de nor, care l-a întunecat. Domnul care face să strălucească soarele pe cer, prin locuirea sa printre noi a ales obscuritatea (1Rg 8,10-12), a spus Solomon în rugăciunea adresată lui Dumnezeu. Acest nou templu se va vedea locuit de același Dumnezeu, care vine pentru a fi lumină a neamurilor.
Întunericului păgânismului și lipsei de credință a iudeilor, reprezentate de către templul lui Solomon, îi urmează ziua luminoasă din templul Mariei. Așadar, este just să cântăm această zi și pe cea care se naște în ea. Dar cum vom putea să o sărbătorim în mod vrednic? Putem povesti gesturile eroice ale unui martir sau virtuțile unui sfânt, pentru că sunt umane. Dar cum va putea cuvântul muritor, trecător și provizoriu să o preamărească pe aceea care a adus la lumină Cuvântul care rămâne? Cum să spunem că Creatorul se naște din creatură?".
(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa și Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)
* * *
Sora Euthymia Offing / Üffing (1914-1955) a adus o mărturie de alt tip. Sora clementină s-a dedicat îngrijirii celor bolnavi, în special prizonierilor de război și a celor emigranți. A fost numită chiar "mama Euthymia", fiind o soră plină de empatie care avea pentru toți un surâs prietenesc și un cuvânt bun. "Domnul trebuie să mă folosească așa cum folosește o rază de soare care luminează în toate zilele". A trăit conform motoului: "În tot ceea ce vom face să fim mereu simpli slujitori; am făcut ceea ce eram datori să facem" (Lc 17,10). Măreția sa stă în credința în lucrurile mici.
Traducere de Daniel Medveș
("Lumina creștinului", 12/2001)