Duminică, 28 septembrie 2025 

Sfântul Venceslau

Martir

(comemorare facultativă)

Tânărul principe, născut în Boemia în jurul anului 907, personifică idealul eroului naţional, fiind angajat în mod curajos în promovarea culturală şi religioasă a poporului slav. Odată cu prăbuşirea regatului morav, în anul 895 principii boemi, intrând în jocul diplomatic al puterilor predominante, au stabilit o alianţă cu puternicul regat franc şi, prin adoptarea principiilor ordonatoare ale vechilor civilizaţii, au întreprins procesul de europenizare a statelor din centrul Europei.

Susţinător al acestei politici clarvăzătoare a fost tânărul duce de Boemia, Venceslau. El fusese educat creştineşte de către bunica sa Ludmilla, venerată ca sfântă. Când abia a avut vârsta necesară, a urmat tatălui după scurta regenţă a mamei Draomira. Femeie intrigantă, Draomira ţinea parte celuia de-al doilea fiu Boleslau şi a întreţinut în toate felurile rivalitatea dintre cei doi, până la a-l determina pe al doilea să se păteze cu gravul delict al fratricidului. În dimineaţa de 28 septembrie 935, în timp ce Venceslau ieşea din casă, pentru a merge la sfânta Liturghie, Boleslau, care îl aştepta într-un loc singuratic cu un grup de complici, i-a sărit din urmă pentru a-l lovi pe la spate. Tânărul rege, care încă nu împlinise treizeci de ani, a parat lovitura şi a pus mâna pe spadă, dar dându-şi seama că asasinul era fratele a lăsat arma în jos murmurând: "Te-aş putea ucide, dar mâna unui slujitor al lui Dumnezeu nu trebuie să se mânjească prin fratricid". A fost ucis de către ucigaşii plătiţi ai lui Boleslau.

Acest exemplar principe creştin punea datoriile sale religioase mai presus decât cele de suveran, aşa încât a ajuns cu întârziere la o importantă adunare la Worms convocată de împăratul Otto, pentru că rămăsese la sfânta Liturghie. Nu rareori îl vedeai pe tânărul rege în haine modeste stând în rând cu ceilalţi credincioşi, cu picioarele goale, în timpul procesiunilor penitenţiale. A impus trupului său disciplina dură a ciliciului şi mortificaţii zilnice.

A fost considerat un rege renunţător, pentru că a căutat alianţa puternicilor franci cu care se învecina, dar însuşi fratele său Boleslau, care i-a urmat după ce i-a pus la cale uciderea, a trebuit să se răzgândească şi să urmeze direcţia acelei politici realiste. Boleslau a înţeles şi greşeala de apreciere în ceea ce îl privea pe fratele său, faţă de care devoţiunea populară creştea din zi în zi, ca urmare a minunilor care aveau loc la mormântul martirului, cinstit imediat ca sfânt, mai întâi printre popoarele slave.

(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa şi Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)

Alegeţi altă zi:

12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie