Alegeţi altă zi: 12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

26 aprilie 2020 

† DUMINICA a 3-a a Paştelui
Sf. Anaclet, pp.
Fap 2,14.22-33; Ps 16; 1Pt 1,17-21; Lc 24,13-35

LECTURA I
Nu era posibil să fie ţinut sub puterea morţii.
Citire din Faptele Apostolilor 2,14.22-33
În ziua de Rusalii, Petru, stând în picioare, împreună cu cei unsprezece, şi-a ridicat glasul şi le-a vorbit: "Bărbaţi iudei şi voi toţi care locuiţi în Ierusalim, să vă fie cunoscută aceasta şi fiţi atenţi la cuvintele mele! ²² Pe Isus Nazarineanul, bărbat adeverit de Dumnezeu între voi prin fapte puternice, minuni şi semne pe care le-a făcut Dumnezeu prin el în mijlocul vostru, după cum voi înşivă ştiţi, ²³ pe acesta, care a fost dat după planul stabilit şi preştiinţa lui Dumnezeu şi pe care voi l-aţi răstignit şi ucis prin mâinile celor fărădelege, ²⁴ pe acesta, Dumnezeu l-a înviat, eliberându-l de durerile morţii, deoarece nu era posibil să fie ţinut sub puterea ei. ²⁵ Căci David spune cu privire la el: «Îl vedeam mereu în faţa mea pe Domnul, căci el este la dreapta mea ca să nu mă clatin. ²⁶ De aceea s-a bucurat inima mea şi limba mea a tresăltat de veselie; ba, mai mult, şi trupul meu se va odihni în speranţă, ²⁷ pentru că nu vei lăsa sufletul meu în locuinţa morţilor şi nici nu vei permite ca sfântul tău să vadă putrezirea. ²⁸ Mi-ai făcut cunoscute căile vieţii, mă vei umple de bucurie cu prezenţa ta». ²⁹ Fraţilor, să-mi fie permis să vă vorbesc cu îndrăzneală despre patriarhul David: el a murit şi a fost îngropat şi mormântul lui este printre noi până în ziua de azi. ³⁰ Dar fiind profet şi ştiind că Dumnezeu îi făcuse jurământ să aşeze pe tronul său un descendent al lui, ³¹ el a văzut dinainte şi a vorbit despre învierea lui Cristos: «El nu a fost lăsat în locuinţa morţilor şi nici trupul lui nu a văzut putrezirea». ³² Pe acest Isus, Dumnezeu l-a înviat şi noi toţi suntem martorii acestui fapt. ³³ Înălţat fiind acum la dreapta lui Dumnezeu şi primind de la Tatăl promisiunea Duhului Sfânt l-a revărsat pe acesta, aşa cum vedeţi şi auziţi voi".

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
(16),1-2a şi 5.7-8.9-10.11 (R.: 11a)
R.: Tu îmi vei face cunoscută, Doamne, cărarea vieţii.
sau:
Aleluia!

¹ Păzeşte-mă, Dumnezeule, pentru că îmi caut refugiu în tine.
^2a I-am spus Domnului: "Tu eşti Dumnezeul meu".
⁵ Domnul este partea mea de moştenire şi cupa mea cu sorţi,
tu eşti acela care ai în mână soarta mea. R.

⁷ Îl binecuvântez pe Domnul, care m-a sfătuit,
la aceasta până şi noaptea mă îndeamnă inima.
⁸ Îl am mereu în faţa ochilor pe Domnul;
dacă el este la dreapta mea, nu mă clatin. R.

⁹ De aceea, inima mea se bucură
şi sufletul meu tresaltă de bucurie;
ba chiar şi trupul meu se va odihni în siguranţă,
¹⁰ deoarece nu vei lăsa sufletul meu în locuinţa morţilor,
nici nu vei îngădui ca cel credincios al tău
să vadă putrezirea. R.

¹¹ Tu îmi vei face cunoscută cărarea vieţii;
în faţa ta sunt bucurii depline
şi desfătări veşnice la dreapta ta. R.

LECTURA A II-A
Aţi fost răscumpăraţi cu sângele preţios al lui Cristos, mielul fără cusur şi neprihănit.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Petru 1,17-21
Preaiubiţilor, dacă îl numiţi Tată pe cel care, fără de părtinire, judecă fapta fiecăruia, purtaţi-vă cu teamă în timpul înstrăinării voastre! ¹⁸ Voi ştiţi că nu prin lucruri pieritoare, argint sau aur, aţi fost răscumpăraţi din purtarea voastră fără sens moştenită de la părinţi, ¹⁹ ci cu sângele preţios al lui Cristos, care, ca un miel fără cusur şi neprihănit, ²⁰ era cunoscut mai înainte de întemeierea lumii, dar a fost dezvăluit pentru voi în timpurile de pe urmă. ²¹ Prin el voi credeţi în Dumnezeu, care l-a înviat din morţi şi i-a dat gloria, aşa încât credinţa şi speranţa voastră să fie în Dumnezeu.

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Cf. Lc 24,32
(Aleluia) Doamne Isuse, explică-ne Scripturile; fă ca inimile noastre să se aprindă când tu însuţi ne vorbeşti! (Aleluia)

EVANGHELIA
L-au recunoscut la frângerea pâinii.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 24,13-35
În aceeaşi zi, iată că doi dintre discipolii lui Isus se duceau spre un sat al cărui nume era Emaus, care era cam la şaizeci de stadii de Ierusalim. ¹⁴ Aceştia vorbeau între ei despre toate cele întâmplate. ¹⁵ Pe când vorbeau şi se întrebau, Isus însuşi, apropiindu-se, mergea împreună cu ei. ¹⁶ Dar ochii lor erau ţinuţi să nu-l recunoască. ¹⁷ El le-a spus: "Ce înseamnă aceste cuvinte pe care le schimbaţi între voi pe drum?" Ei s-au oprit trişti. ¹⁸ Unul dintre ei, numit Cleopa, răspunzând, i-a spus: "Numai tu eşti străin în Ierusalim şi nu ştii cele petrecute în zilele acestea?" ¹⁹ El le-a zis: "Ce anume?" Ei au spus: "Cele despre Isus Nazarineanul, care era profet puternic în faptă şi cuvânt înaintea lui Dumnezeu şi a întregului popor. ²⁰ Cum arhiereii şi conducătorii noştri l-au dat să fie condamnat la moarte şi l-au răstignit. ²¹ Noi speram că el este cel care trebuia să elibereze Israelul; dar, cu toate acestea, iată, este a treia zi de când s-au petrecut aceste lucruri! ²² Ba mai mult, unele femei dintr-ale noastre ne-au uimit. Fuseseră la mormânt dis-de-dimineaţă ²³ şi, negăsind trupul lui, au venit spunând că au avut vedenii cu îngeri care spun că el este viu. ²⁴ Unii dintre cei care sunt cu noi au mers şi ei la mormânt şi au găsit aşa cum au spus femeile, dar pe el nu l-au văzut". ²⁵ Atunci le-a spus: "O, nepricepuţilor şi greoi de inimă în a crede toate cele spuse de profeţi! ²⁶ Oare nu trebuia Cristos să sufere acestea şi să intre în gloria sa?" ²⁷ Şi, începând de la Moise şi toţi profeţii, le-a explicat din toate Scripturile cele referitoare la el. ²⁸ Când s-au apropiat de satul spre care mergeau, el s-a făcut că merge mai departe. ²⁹ Dar ei l-au îndemnat insistent: "Rămâi cu noi, pentru că este seară şi ziua e de acum pe sfârşite!" Atunci a intrat să rămână cu ei. ³⁰ Şi, pe când stătea la masă cu ei, luând pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o şi le-a dat-o lor. ³¹ Atunci li s-au deschis ochii şi l-au recunoscut, dar el s-a făcut nevăzut dinaintea lor. ³² Iar ei spuneau unul către altul: "Oare nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum şi ne explica Scripturile?" ³³ Şi, ridicându-se în acelaşi ceas, s-au întors la Ierusalim. I-au găsit adunaţi pe cei unsprezece şi pe cei care erau cu ei, ³⁴ care le-au zis: "Domnul a înviat într-adevăr şi s-a arătat lui Simon". ³⁵ Iar ei le-au povestit cele de pe drum şi cum a fost recunoscut de ei la frângerea pâinii.

Cuvântul Domnului