Duminică, 10 martie 2013
† DUMINICA a 4-a din Post
Sf. Simpliciu, pp.
LECTURA I
Poporul lui Dumnezeu, intrând în țara făgăduită, sărbătorește Paștele.
Citire din cartea lui Iosua 5,9a.10-12
În zilele acelea, 9a Dumnezeu i-a spus lui Iosua: "Astăzi am îndepărtat de la voi înjosirea îndurată în Egipt". 10 Israeliții și-au așezat tabăra la Ghilgal și au sărbătorit Paștele acolo, în șesul Ierihonului, în ziua a paisprezecea a lunii, seara. 11 A doua zi de Paște au mâncat din roadele pământului, azimă și boabe fierte. 12 Din ziua aceea, mana a încetat a mai cădea, de vreme ce mâncau din roadele acelei țări. Israeliții, nemaiavând mană, au mâncat, începând din acel an, din roadele țării Canaanului.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL Ps 33,2-3.4-5.6-7 (R.: 9a)
R.: Gustați și vedeți cât de bun este Domnul!
2 Voi lăuda pe Domnul întotdeauna,
lauda lui va fi fără încetare pe buzele mele.
3 Să se laude sufletul meu în Domnul!
Să audă cei blânzi și să se bucure. R.
4 Slăviți pe Domnul împreună cu mine,
să înălțăm numele lui împreună!
5 Când îl caut pe Domnul, el îmi răspunde
și mă eliberează de tot ce mă înspăimântă. R.
6 Priviți la Domnul și veți fi luminați
și fețele voastre nu vor avea de ce să se rușineze.
7 Cel sărac a strigat și Domnul l-a ascultat
și l-a mântuit de toate necazurile sale. R.
LECTURA A II-A
Dumnezeu ne-a împăcat cu sine prin Cristos.
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Corinteni 5,17-21
Fraților, 17 cine se află în Cristos este o făptură nouă; ce era vechi a trecut, un lucru nou a luat acum ființă. 18 Totul vine de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu sine prin Cristos, iar nouă ne-a încredințat misiunea împăcării. 19 Pentru că Dumnezeu era acela care, în Cristos, împăca lumea cu sine, neținând seama de păcatele oamenilor, iar nouă ne-a încredințat propovăduirea împăcării. 20 Noi suntem trimiși din partea lui Cristos și prin noi, de fapt, vă vorbește însuși Dumnezeu. Vă implorăm deci în numele lui Cristos: împăcați-vă cu Dumnezeu! 21 Căci pe Cristos, care nu a cunoscut păcatul, pentru noi Dumnezeu l-a făcut una cu păcatul oamenilor, pentru ca prin el noi să dobândim dreptatea lui Dumnezeu.
Cuvântul Domnului
VERS LA EVANGHELIE Lc 15,18
Mă voi ridica, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune:
"Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta!"
EVANGHELIA
Acest frate al tău era mort și a înviat.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 15,1-3.11-32
În acel timp, 1 văzând cum vameșii și păcătoșii se apropie de Isus, ca să-l asculte, 2 fariseii și cărturarii cârteau împotriva lui spunând: "Acest om se arată prietenos cu cei păcătoși și stă la masă cu ei". 3 Atunci Isus le-a spus această parabolă: 11 "Un om avea doi fii. 12 Cel mai tânăr dintre ei i-a zis tatălui: «Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine». Și tatăl le-a împărțit averea. 13 După câteva zile, fiul cel mai tânăr a strâns tot ce avea și a plecat într-o țară îndepărtată, unde și-a risipit averea, ducând o viață destrăbălată. 14 După ce a cheltuit totul, a venit o mare foamete în țara aceea și el a început să ducă lipsă. 15 Atunci s-a dus și s-a aciuat pe lângă unul dintre locuitorii țării aceleia, care l-a trimis la țarina sa, ca să-i păzească porcii. 16 Acum ar fi fost bucuros să-și umple stomacul cu roșcovele pe care le mâncau porcii, dar nici pe acestea nu i le dădea nimeni. 17 Venindu-și în fire, și-a zis: «Câți argați ai tatălui meu au pâine din belșug, iar eu mor aici de foame! 18 Mă voi ridica, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta; 19 nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Primește-mă ca pe unul dintre argații tăi». 20 S-a ridicat deci și s-a dus la tatăl său. Pe când era încă departe, tatăl său l-a văzut și l-a cuprins mila, i-a alergat în întâmpinare, s-a aruncat de gâtul lui și l-a sărutat de nenumărate ori. 21 Fiul i-a zis: «Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta, nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău...» 22 Dar tatăl a spus servitorilor săi: «Aduceți repede haina cea mai frumoasă și îmbrăcați-l; puneți-i un inel în deget și încălțăminte în picioare; 23 aduceți vițelul cel îngrășat și tăiați-l, să mâncăm și să ne veselim, 24 căci acest fiu al meu era mort și a înviat, era pierdut și a fost găsit». Și au început să petreacă. 25 Fiul cel mai mare era la câmp. La întoarcere, când s-a apropiat de casă, a auzit muzică și jocuri. 26 L-a chemat pe unul dintre servitori și l-a întrebat ce se întâmplă. 27 Servitorul i-a răspuns: «Fratele tău s-a întors, iar tatăl tău, pentru că l-a redobândit sănătos și teafăr, a tăiat vițelul cel îngrășat». 28 Atunci fiul mai mare, cuprins de mânie, nu voia să intre. Tatăl său a ieșit să-l înduplece. 29 El însă i-a răspuns tatălui: «Iată, eu de atâția ani îți slujesc și niciodată nu ți-am călcat porunca, mie însă niciodată nu mi-ai dat măcar un ied, ca să petrec cu prietenii mei. 30 Dar când sosește acest fiu al tău, care ți-a mâncat averea cu femeile desfrânate, îi tai vițelul cel îngrășat!» 31 «Fiule, i-a zis, tu întotdeauna ești cu mine și tot ce-i al meu este și al tău. 32 Trebuia, așadar, să petrecem și să ne veselim, pentru că acest frate al tău era mort și a înviat, era pierdut și a fost găsit!»".
Cuvântul Domnului