Joi, 15 septembrie 2011
Joi din saptamâna a 24-a de peste an
Sf. Fecioara Maria Îndurerata **
LECTURA I
Isus a învățat ascultarea și a devenit cauză de mântuire veșnică.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Evrei 5,7-9
7 Cristos, în zilele vieții sale pământești, a înălțat cu strigăt puternic și cu lacrimi rugăciuni și cereri către Dumnezeu care îl putea salva de la moarte și a fost ascultat, pentru că a fost supus în toate. 8 Deși era fiu, a învățat ce este ascultarea din cele ce a pătimit. 9 Ajungând, astfel, desăvârșit, a devenit pentru toți cei care ascultă de el cauză de mântuire veșnică.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL Ps 70,1-2.3-4a.5-6ab.15ab-17
R.: În durerea mea ajută-mă, Doamne!
1 La tine, Doamne, îmi aflu adăpostul,
nicicând nu voi fi dat de rușine.
2 Eliberează-mă și apără-mă în dreptatea ta,
pleacă-ți urechea spre mine și salvează-mă. R.
3 Fii pentru mine stâncă și cetate de refugiu,
pentru că numai tu ești stânca
și cetatea mea de apărare.
4a Scoate-mă, Dumnezeule, din mâna celui fărădelege. R.
5 Pentru că tu, Doamne, ești speranța mea,
în tine mi-am pus încrederea din copilărie.
6ab În tine mi-am găsit sprijin din sânul mamei mele,
de atunci tu ai fost ocrotitorul meu. R.
15ab Gura mea va vesti în toate zilele
dreptatea și îndurarea ta.
16 Voi povesti puterea lui Dumnezeu,
Doamne, voi preamări dreptatea ta.
17 Dumnezeule, m-ai învățat din copilărie,
iar eu povestesc și astăzi minunile tale. R.
Secvența
Această secvență se citește, la alegere, în întregime sau în forma scurtă, de la cuvintele: "*Mamă, mă învrednicește".
STABAT MATER
Stătea Maica-ndurerată
lângă cruce-nlăcrimată
pe când Fiul suferea.
Inima-i adânc rănită,
sfâșiată, chinuită,
o pătrunse sabia.
Vai, ce tristă și mâhnită
fu acea Neprihănită,
Născătoarea lui Cristos.
Maică sfântă, ce mâhnire
când vedeai în chinuire
pe-al tău Fiu prea glorios.
Cine nu ar plânge oare
când pe Sfânta Născătoare
ar vedea-o-n chinul greu?
Să nu simți compătimire
lângă Maica-n grea mâhnire
suferind cu Fiul său?
Pentru-a lumii mari păcate,
Fiul ei e dat la moarte
și sub bice sfâșiat.
Stabat Mater dolorósa
iuxta crucem lacrimósa,
dum pendébat Fílius.
Cuius ánimam geméntem,
contristátam et doléntem,
pertransívit gládius.
O quam tristis et afflícta
fuit illa benedícta
Mater unigéniti!
Quæ mærébat, et dolébat,
Pia Mater, dum vidébat
nati pnas íncliti.
Quis est homo, qui non fleret,
Matrem Christi si vidéret
in tanto supplício?
Quis non posset contristári,
Christi Matrem contemplári
doléntem cum Fílio?
Pro peccátis suæ gentis
vidit Iesum in torméntis,
et flagéllis súbditum.
Vede-n chinuri cum se frânge,
cum își varsă al său sânge,
până sufletul și-a dat.
Mamă plină de iubire,
dă-mi și mie-a ta simțire,
cu-al tău chin să plâng și eu.
Inima-mi în veci să ardă
de iubirea cea mai caldă
către Omul Dumnezeu.
*Mamă, mă învrednicește,
rănile-mi întipărește
ale Celui Răstignit.
Eu l-am osândit la moarte
și de chinuri să n-am parte
când pe cruce-l văd rănit?
Vreau să plâng și eu cu tine,
cât trăiesc să fie-n mine
Răstignitul cu-al său chin.
Sufletu-mi te însoțește
și cu tine el dorește
să împartă-al tău suspin.
Tu Fecioară-ntre fecioare,
mă primește-ndurătoare
să plâng chinul tău nespus.
Mamă, dă-mi izvor de lacrimi,
ca să plâng aceste patimi,
răni și moarte-a lui Isus.
Rănile-i să mă rănească,
sângele-i să mă-ncălzească,
crucea lui să o sărut.
Vidit suum dulcem natum
moriéndo desolátum,
dum emísit spíritum.
Eia Mater, fons amóris,
me sentíre vim dolóris
fac, ut tecum lúgeam.
Fac, ut árdeat cor meum
in amándo Christum Deum
ut sibi compláceam.
*Sancta Mater, istud agas
crucifíxi fige plagas
cordi meo válide.
Tui nati vulneráti,
tam dignáti pro me pati,
pnas mecum dívide.
Fac me tecum pie flére,
Crucifíxo condolére,donec ego víxero.
Iuxta crucem tecum stare,
et me tibi sociáre
in planctu desídero.
Virgo vírginum præclára,
mihi iam non sis amára:
fac me tecum plángere.
Fac, ut portem Christi mortem,
passiónis fac consórtem,
et plagas recólere.
Fac me plagis vulnerári,
fac me cruce inebriári
et cruóre Fílii.
Iar când moartea stă la pândă,
Maică, scapă-mă de-osândă,
nu lăsa să fiu pierdut.
Doamne-n ceasul agoniei,
fă prin rugile Mariei
pe dușmani să-i biruiesc.
Iar când trupu-mi va fi rece,
fă ca sufletu-mi să plece
în triumful cel ceresc.
Flammis ne urar succénsus,
per te, Virgo, sim defénsus
in die iudícii.
Christe, cum sit hinc exíre,
da per Matrem me veníre
ad palmam victóriæ.
Quando corpus moriétur,
fac ut animæ donétur
paradísi glória.
ALELUIA
(Aleluia) Fericită este Fecioara Maria,
căci suferind sub crucea Domnului,
deși nu a murit, a meritat coroana martiriului. (Aleluia)
EVANGHELIA
Maica îndurerată plânge contemplând rănile divinului său Fiu.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 19,25-27
În acel timp, lângă crucea lui Isus stăteau mama lui, sora mamei lui, Maria, soția lui Cleofa, și Maria Magdalena. 26 Isus, văzând-o pe mama sa și pe ucenicul pe care îl iubea stând alături, i-a zis mamei sale: "Femeie, iată-l pe fiul tău". 27 Apoi i-a spus ucenicului: "Iat-o pe mama ta". Din ceasul acela ucenicul a luat-o la el.
Cuvântul Domnului
sau, la alegere:
EVANGHELIA
Prin sufletul tău va trece o sabie.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 2,33-35
În acel timp, 33 tatăl și mama lui Isus se mirau de ceea ce se spunea despre el. 34 Simeon i-a binecuvântat și a zis către Maria, mama lui Isus: "Iată, acesta este pus spre căderea și spre ridicarea multora în Israel și ca un semn care va stârni împotrivire, 35 și prin sufletul tău va trece o sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi".
Cuvântul Domnului