Alegeţi altă zi: 12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Luni, 11 aprilie 2011 

Luni din saptamâna a 5-a din Post
Ss. Stanislau, ep. m. *; Gemma Galgani, fc.

LECTURA I
Iată, mor, fără să fi făcut nimic rău.

Citire din cartea profetului Daniel 13,1-9.15-17.19-30.33-62
În zilele acelea, ¹ în oraşul Babilon, locuia un om, numit Ioachim. ² El s-a căsătorit cu o femeie, al cărei nume era Suzana, fiica lui Helcia. Ea era foarte frumoasă şi cu frica lui Dumnezeu. ³ Părinţii ei, fiind drepţi, au educat-o pe fiica lor după Legea lui Moise. ⁴ Ioachim era foarte bogat şi avea o livadă lângă casă. Iudeii se adunau la el, căci era mai de vază decât toţi. ⁵ Pentru anul acela au fost rânduiţi ca să fie judecători doi bătrâni din popor. Ei erau însă dintre aceia, despre care spusese Domnul: "Fărădelegea a venit din Babilon prin bătrâni, prin judecători, care se pretindeau judecătorii poporului". ⁶ Aceştia frecventau şi ei casa lui Ioachim şi veneau la ei toţi cei cu procese. ⁷ Când pleca poporul la amiază, intra şi Suzana şi se plimba în livada bărbatului ei. ⁸ Cei doi bătrâni o vedeau zilnic intrând şi plimbându-se şi au început să o dorească. ⁹ Ei şi-au făcut nişte judecăţi false, şi-au plecat ochii în jos să nu mai vadă cerul şi să nu-şi mai amintească de poruncile sale drepte. ¹⁵ Pe când aşteptau ei o zi prielnică, Suzana a intrat odată, ca de obicei, cu două fete şi a voit să facă baie, căci era foarte cald. ¹⁶ Nimeni nu era acolo, afară de cei doi bătrâni ascunşi, care o pândeau. ¹⁷ Suzana a zis celor două slujnice: "Aduceţi-mi miresme şi săpun şi închideţi porţile livezii, ca să fac baie". ¹⁹ După ce au ieşit fetele, cei doi bătrâni s-au ridicat, au alergat la Suzana şi i-au zis: "Iată, porţile livezii sunt încuiate şi nimeni nu ne vede, iar noi te dorim; ²⁰ împlineşte-ne dorinţa şi supune-te nouă, ²¹ altfel te vom acuza că a fost cu tine un tânăr şi de aceea ai trimis fetele de la tine". ²² Suzana a zis suspinând: "Sunt într-o situaţie fără ieşire: dacă cedez, mă aşteaptă moartea, iar dacă mă împotrivesc, tot nu voi scăpa din mâinile voastre. ²³ Dar mai bine este pentru mine să nu cedez şi să cad în mâinile voastre, decât să păcătuiesc înaintea Domnului". ²⁴ Atunci Suzana a strigat cu glas puternic, dar au strigat şi cei doi bătrâni împotriva ei, ²⁵ iar unul dintre ei a alergat şi a deschis porţile livezii. ²⁶ Cei din casă, auzind strigăte în livadă, au năvălit înăuntru pe portiţa din spate, să vadă ce i s-a întâmplat Suzanei. ²⁷ După ce au vorbit bătrânii, slugile s-au simţit foarte ruşinate, căci niciodată nu s-a spus aşa ceva despre Suzana. ²⁸ A doua zi poporul s-a adunat la Ioachim, bărbatul ei. Au venit şi cei doi bătrâni, stăpâniţi de gânduri criminale asupra Suzanei şi decişi să o condamne la moarte. ²⁹ Şi au zis înaintea poporului: "Trimiteţi să o aducă pe Suzana, fiica lui Helcia, soţia lui Ioachim". Iar ei au trimis de îndată. ³⁰ Şi ea a venit, împreună cu părinţii, cu copiii şi cu toate rudele ei. ³³ Plângeau toţi ai ei laolaltă, împreună cu cei care o cunoşteau. ³⁴ Cei doi bătrâni s-au ridicat în mijlocul poporului şi-au pus mâinile peste capul ei. ³⁵ Iar ea, plângând, şi-a ridicat ochii spre cer, pentru că inima ei avea încredere în Domnul. ³⁶ Bătrânii au zis: "Pe când noi ne plimbam prin livadă, au intrat cu ea două slujnice. Apoi a trimis slujnicele şi a închis porţile livezii. ³⁷ Atunci a venit la ea un tânăr, care fusese ascuns, şi a păcătuit cu ea. ³⁸ Noi, aflându-ne într-un colţ al livezii, văzând nelegiuirea, am alergat spre ei ³⁹ şi i-am văzut împreună, dar pe tânăr nu l-am putut reţine, căci fiind mai puternic decât noi, a deschis poarta şi a fugit. ⁴⁰ Am prins-o pe ea şi am întrebat-o cine era tânărul acela, ⁴¹ dar ea n-a vrut să ne spună. Noi suntem martorii acestui fapt". Şi adunarea i-a crezut, căci erau bătrânii poporului şi judecători, şi a condamnat-o pe Suzana la moarte. ⁴² Strigând cu glas puternic, Suzana a zis: "Dumnezeule veşnic, cunoscătorul celor ascunse, care ştii toate mai înainte de a se fi făcut; ⁴³ tu ştii că aceştia au dat mărturie falsă împotriva mea". ⁴⁴ Şi Domnul a auzit glasul ei. ⁴⁵ Pe când o duceau la moarte, Domnul a trezit duhul dreptăţii într-un tânăr, care se chema Daniel. ⁴⁶ Acesta a strigat cu glas puternic: "Eu sunt vinovat de moartea acestei femei!" ⁴⁷ Tot poporul s-a întors spre el şi l-a întrebat: "Ce înseamnă cuvântul pe care l-ai rostit?" ⁴⁸ Iar el, stând în mijlocul lor, a zis: "Sunteţi oare atât de nebuni, fiii lui Israel? Fără a o întreba, fără a cunoaşte adevărul, aţi condamnat pe o fiică a lui Israel. ⁴⁹ Întoarceţi-vă înapoi la judecată, căci oamenii aceia au dat mărturie falsă împotriva ei". ⁵⁰ Deci tot poporul s-a întors în grabă, iar cei care formau sfatul bătrânilor i-au zis lui Daniel: "Vino, şezi în mijlocul nostru şi explică-ne, pentru că ţi-a dat Dumnezeu înţelepciunea bătrâneţii". ⁵¹ Daniel le-a spus: "Despărţiţi-i pe unul de altul şi le voi pune întrebări". ⁵² După ce au fost despărţiţi, Daniel l-a chemat pe unul dintre ei şi i-a spus: "Tu care ai îmbătrânit în rele, acum au venit asupra ta păcatele, pe care le-ai săvârşit mai înainte, ⁵³ făcând judecăţi nedrepte, i-ai condamnat pe cei nevinovaţi, iar pe cei vinovaţi i-ai achitat, deşi Domnul zice: «Pe cel nevinovat şi pe cel drept să nu-l condamni la moarte!» ⁵⁴ Ei bine, dacă ai văzut-o pe această femeie cu acel tânăr, spune: sub care copac i-ai văzut împreună? El a răspuns: "Sub un salcâm". ⁵⁵ Daniel a zis: "Iată minciuna care te condamnă. Îngerul lui Dumnezeu a primit poruncă de la Domnul; el te va ucide". ⁵⁶ Îndepărtându-l pe acesta, a poruncit să fie adus celălalt şi i-a zis: "Sămânţa lui Canaan şi nu a lui Iuda! Frumuseţea te-a înşelat şi pofta ţi-a pervertit inima. ⁵⁷ Aşa făceaţi cu fiicele lui Israel, care - de frică -vi se supuneau. Însă această fiică a lui Iuda n-a consimţit la fărădelegea voastră. ⁵⁸ Aşadar, spune-mi: sub care copac i-aţi prins?" El a zis: "Sub un plop". ⁵⁹ I-a zis Daniel: "Iată minciuna care te condamnă şi pe tine. Îngerul lui Dumnezeu cu sabia în mână, aşteaptă să te taie în două şi să vă ucidă pe amândoi". ⁶⁰ Atunci toată adunarea a strigat cu glas puternic şi l-a binecuvântat pe Dumnezeu, care îi salvează pe cei care se încred într-însul. ⁶¹ Mulţimea s-a întors acum împotriva celor doi bătrâni, căci Daniel a dovedit din cuvintele lor, că dăduseră mărturie falsă. ⁶² Conform Legii, au făcut cu ei ceea ce ei uneltiseră cu răutate împotriva aproapelui şi i-au ucis. Astfel a fost cruţată în ziua aceea o viaţă nevinovată.

Cuvântul Domnului

sau forma scurtă:

LECTURA I
Iată, mor, fără să fi făcut nimic rău.

Citire din cartea profetului Daniel 13,41c-62
În zilele acelea, ^41c mulţimea a condamnat-o pe Suzana la moarte. ⁴² Strigând cu glas puternic, Suzana a zis: "Dumnezeule veşnic, cunoscătorul celor ascunse, care ştii toate mai înainte de a se fi făcut; ⁴³ tu ştii că aceştia au dat mărturie falsă împotriva mea". ⁴⁴ Şi Domnul a auzit glasul ei. ⁴⁵ Pe când o duceau la moarte, Domnul a trezit duhul dreptăţii într-un tânăr, care se chema Daniel. ⁴⁶ Acesta a strigat cu glas puternic: "Eu sunt vinovat de moartea acestei femei!" ⁴⁷ Tot poporul s-a întors spre el şi l-a întrebat: "Ce înseamnă cuvântul pe care l-ai rostit?" ⁴⁸ Iar el, stând în mijlocul lor, a zis: "Sunteţi oare atât de nebuni, fiii lui Israel? Fără a o întreba, fără a cunoaşte adevărul, aţi condamnat pe o fiică a lui Israel. ⁴⁹ Întoarceţi-vă înapoi la judecată, căci oamenii aceia au dat mărturie falsă împotriva ei". ⁵⁰ Deci tot poporul s-a întors în grabă, iar cei care formau sfatul bătrânilor i-au zis lui Daniel: "Vino, şezi în mijlocul nostru şi explică-ne, pentru că ţi-a dat Dumnezeu înţelepciunea bătrâneţii". ⁵¹ Daniel le-a spus: "Despărţiţi-i pe unul de altul şi le voi pune întrebări". ⁵² După ce au fost despărţiţi, Daniel l-a chemat pe unul dintre ei şi i-a spus: "Tu care ai îmbătrânit în rele, acum au venit asupra ta păcatele, pe care le-ai săvârşit mai înainte, ⁵³ făcând judecăţi nedrepte, i-ai condamnat pe cei nevinovaţi, iar pe cei vinovaţi i-ai achitat, deşi Domnul zice: «Pe cel nevinovat şi pe cel drept să nu-l condamni la moarte!» ⁵⁴ Ei bine, dacă ai văzut-o pe această femeie cu acel tânăr, spune: sub care copac i-ai văzut împreună? El a răspuns: "Sub un salcâm". ⁵⁵ Daniel a zis: "Iată minciuna care te condamnă. Îngerul lui Dumnezeu a primit poruncă de la Domnul; el te va ucide". ⁵⁶ Îndepărtându-l pe acesta, a poruncit să fie adus celălalt şi i-a zis: "Sămânţa lui Canaan şi nu a lui Iuda! Frumuseţea te-a înşelat şi pofta ţi-a pervertit inima. ⁵⁷ Aşa făceaţi cu fiicele lui Israel, care - de frică - vi se supuneau. Însă această fiică a lui Iuda n-a consimţit la fărădelegea voastră. ⁵⁸ Aşadar, spune-mi: sub care copac i-aţi prins?" El a zis: "Sub un plop". ⁵⁹ I-a zis Daniel: "Iată minciuna care te condamnă şi pe tine. Îngerul lui Dumnezeu cu sabia în mână, aşteaptă să te taie în două şi să vă ucidă pe amândoi". ⁶⁰ Atunci toată adunarea a strigat cu glas puternic şi l-a binecuvântat pe Dumnezeu, care îi salvează pe cei care se încred într-însul. ⁶¹ Mulţimea s-a întors acum împotriva celor doi bătrâni, căci Daniel a dovedit din cuvintele lor, că dăduseră mărturie falsă. ⁶² Conform Legii, au făcut cu ei ceea ce ei uneltiseră cu răutate împotriva aproapelui şi i-au ucis. Astfel a fost cruţată în ziua aceea o viaţă nevinovată.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 22,1-3a.3b-4.5.6 (R.: 1)
R.: Domnul este păstorul meu, nu voi duce lipsă de nimic!
¹ Domnul este păstorul meu, nu voi duce lipsă de nimic!
² El mă conduce la păşuni verzi
şi mă îndreaptă spre ape liniştite,
^3a îmi întăreşte sufletul. R.

^3b Mă călăuzeşte pe cărări drepte pentru cinstea numelui său.
⁴ Chiar dacă ar fi să umblu prin valea întunecată a morţii,
nu mă tem de nici un rău, căci tu eşti cu mine,
toiagul şi nuiaua ta mă apără. R.

⁵ Tu îmi întinzi masă în faţa duşmanilor mei,
îmi ungi capul cu untdelemn
şi paharul meu mă umple de bucurie. R.

⁶ Fericirea şi îndurarea mă vor însoţi
în toate zilele vieţii mele
şi voi locui în casa Domnului
până la sfârşitul zilelor mele. R.

VERS LA EVANGHELIE Ex 33,11
Nu vreau moartea celui păcătos,
ci să se întoarcă de la calea lui şi să rămână viu.

EVANGHELIA
Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra în ea.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 8,1-11
În acel timp, ¹ Isus s-a dus pe Muntele Măslinilor. ² Dar, dis-de- dimineaţă, a venit din nou în templu şi tot poporul a venit la el. El s-a aşezat şi a început să-i înveţe. ³ Cărturarii şi fariseii i-au adus o femeie prinsă în adulter. Au pus-o în mijlocul mulţimii ⁴ şi i-au spus lui Isus: "Învăţătorule, femeia aceasta chiar acum a fost prinsă în adulter. ⁵ Moise ne-a poruncit în Lege ca pe astfel de femei să le ucidem cu pietre; dar tu ce zici?" ⁶ Dar lucrul acesta îl spuneau ca să-l pună la încercare şi să-l poată învinui. ⁷ Atunci Isus s-a aplecat şi a început să scrie cu degetul pe pământ. ⁸ Dar cum ei nu încetau să-l întrebe, el s-a ridicat şi le-a zis: "Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra în ea". Apoi s-a aplecat iarăşi şi a continuat să scrie pe pământ. ⁹ Când au auzit ei cuvintele acestea, s-au retras unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni, până când a rămas Isus singur şi femeia care stătea în mijloc. ¹⁰ Atunci Isus s-a ridicat şi a întrebat: "Femeie, unde sunt cei care te învinuiau? Nu te-a condamnat nimeni?" ¹¹ Ea a răspuns: "Nimeni, Doamne". I-a zis Isus: "Nici eu nu te condamn. Mergi, şi de acum să nu mai păcătuieşti".

Cuvântul Domnului
sau, în anul C,
când această Evanghelie s-a citit în duminica precedentă:

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 8,12-20
În acel timp, ¹² vorbind fariseilor, Isus le-a zis: "Eu sunt lumina lumii; cine mă urmează pe mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii". ¹³ I-au spus fariseii: "Tu dai mărturie despre tine însuţi; dar mărturia ta nu este adevărată". ¹⁴ Isus le-a răspuns: Da, eu dau mărturie despre mine însumi şi totuşi mărturia mea este adevărată, căci eu ştiu de unde am venit şi încotro mă duc, dar voi nu ştiţi nici de unde vin, nici încotro mă duc. ¹⁵ Judecata voastră este pur omenească; eu nu judec pe nimeni. ¹⁶ Şi chiar dacă judec, judecata mea este adevărată, pentru că nu sunt singur, ci Tatăl care m-a trimis este cu mine. ¹⁷ Chiar în Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată; ¹⁸ eu dau mărturie despre mine însumi şi totodată dă mărturie despre mine Tatăl care m-a trimis". ¹⁹ Fariseii l-au întrebat: "Unde este tatăl tău?" Isus a răspuns: "Voi nu mă cunoaşteţi nici pe mine, nici pe Tatăl meu; dacă m-aţi cunoaşte pe mine, l-aţi cunoaşte şi pe Tatăl meu". ²⁰ Isus a spus aceste cuvinte, pe când învăţa mulţimea în templu, lângă vistierie, dar nimeni nu l-a arestat, deoarece încă nu-i venise ceasul.

Cuvântul Domnului