Alegeţi altă zi: 12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Sâmbăta, 19 noiembrie 2011 

Sâmbata din saptamâna a 33-a de peste an
Ss. Epimah si Alexandru, m.

LECTURA I
Pentru răul pe care i l-am făcut Ierusalimului s-au abătut toate nenorocirile asupra mea!

Citire din cartea întâi a Macabeilor 6,1-13
În zilele acelea, ¹ regele Antioh străbătea regiunile din nord ale ţării. Acolo a aflat că în Persia era o cetate cu numele Elimaida, vestită prin bogăţiile, argintul şi aurul său; ² că în ea era un templu foarte bogat, în care se aflau scuturi de aur, zale şi arme lăsate acolo de către Alexandru, fiul lui Filip, regele Macedoniei, care a fost primul rege al grecilor. ³ Antioh s-a îndreptat într-acolo şi a încercat să cucerească şi să prade cetatea, dar nu a reuşit, căci locuitorii cetăţii, care aflaseră de planul lui, ⁴ i-au opus rezistenţă cu armele, astfel încât el a trebuit să se retragă în grabă şi cu mare tristeţe să se întoarcă în Babilon. ⁵ Pe când era încă în Persia, a venit un sol să-i aducă vestea că trupele care plecaseră în Iudeea au fost înfrânte; ⁶ că şi Lisias, care plecase în fruntea unei armate puternice, a suferit o grea înfrângere din partea iudeilor; că aceştia s-au întărit datorită armelor, oamenilor, materialului şi proviziilor de război luate de la trupele pe care le-au învins; ⁷ că au răsturnat urâciunea pe care el, Antioh, poruncise să fie ridicată pe altarul din Ierusalim; că, în sfârşit, ei au refăcut zidurile înalte din jurul sanctuarului şi cele din cetatea regească Betţura. ⁸ Când a auzit acestea, regele a încremenit şi l-a cuprins o mare nelinişte; s-a întins pe patul său şi s-a îmbolnăvit de amărăciune, deoarece planurile sale eşuaseră. ⁹ În această stare a rămas mai multe zile, căci îl cuprinsese o tristeţe din ce în ce mai mare. ¹⁰ Când şi-a dat seama că era pe moarte, i-a chemat pe toţi prietenii săi şi le-a zis: "Somnul s-a îndepărtat de ochii mei, neliniştea îmi copleşeşte inima ¹¹ şi-mi spun: În ce mare strâmtorare am ajuns şi în ce zbucium îngrozitor am căzut? Eu care eram aşa de respectat şi iubit în timpul domniei mele! ¹² Dar acum îmi aduc aminte de răul pe care l-am făcut Ierusalimului: am luat de acolo toate obiectele de aur şi argint pe care le-am găsit; am ucis fără nici un motiv pe locuitorii Iudeii. ¹³ Recunosc că din cauza aceasta au venit toate nenorocirile asupra mea şi iată mor cuprins de disperare într-o ţară străină!"

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 9,2-3.4 şi 6.16 şi 19 (R.: cf. 16a)
R.: Te preamăresc, Doamne, pentru dreptatea ta!
² Te voi lăuda, Doamne, din toată inima mea,
voi vesti toate minunile tale!
³ Mă voi bucura şi voi tresălta de veselie pentru tine,
voi preamări numele tău, Dumnezeule Preaînalt! R.

⁴ Pentru că vrăjmaşii mei dau înapoi,
se clatină şi pier dinaintea ta.
⁶ Tu pedepseşti neamurile, nimiceşti pe cei răi;
le ştergi numele pentru totdeauna. R.

¹⁶ Popoarele păgâne cad în groapa pe care au făcut-o
şi li se prinde piciorul în laţul pe care l-au ascuns.
¹⁹ Dar cel nenorocit nu rămâne în uitare pentru totdeauna,
nădejdea celor sărmani nu este zadarnică. R.

ALELUIA 2Tim 1,10b
(Aleluia) Domnul nostru Isus Cristos a distrus moartea,
iar prin evanghelia sa a dat vieţii o nouă strălucire. (Aleluia)

EVANGHELIA
Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morţi, ci al celor vii.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 20,27-40
În acel timp, ²⁷ câţiva saducei, care neagă învierea morţilor, au venit la Isus şi l-au întrebat: ²⁸ "Învăţătorule, Moise ne-a dat această lege: «Dacă cineva are un frate însurat şi acesta moare fără a avea copii, atunci el să ia în căsătorie pe văduvă, ca să ridice urmaşi fratelui său». ²⁹ Erau odată şapte fraţi. Primul s-a însurat şi a murit fără să aibă copii. ³⁰ Atunci pe văduvă a luat-o în căsătorie al doilea, ³¹ apoi al treilea şi, rând pe rând, toţi şapte au murit fără să lase copii. ³² În cele din urmă a murit şi femeia. ³³ Deci, la înviere, a cui va fi femeia? Căci toţi au avut-o de soţie?" ³⁴ Isus le-a răspuns: "Numai în această lume se căsătoresc oamenii. ³⁵ Dar atunci, cei care vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de lumea viitoare şi de învierea morţilor, nu se vor căsători, ³⁶ căci ei nu mai pot muri. Ei sunt asemenea îngerilor şi sunt fii ai lui Dumnezeu, de vreme ce sunt moştenitori ai învierii. ³⁷ Iar că morţii trebuie să învie, însuşi Moise ne-a dat de înţeles în locul unde vorbeşte despre tufişul arzând, când îl numeşte pe Domnul: «Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob». ³⁸ Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morţi, ci al celor vii, căci pentru el toţi sunt vii!" ³⁹ Atunci câţiva cărturari au luat cuvântul şi i-au zis: "Învăţătorule, bine ai vorbit!" ⁴⁰ Şi nu mai îndrăzneau să-i pună nici o întrebare.

Cuvântul Domnului