RITUALUL CELEBRĂRII CĂSĂTORIEI

[Cuprins]

ADAOSURI

I. Modele de rugăciune universală

251. Fraţilor preaiubiţi, gândindu-ne la darul deosebit al harului şi iubirii, cu care Dumnezeu a binevoit să desăvârşească şi să sfinţească iubirea fraţilor noştri N. şi N., să-i încredinţăm Domnului:

- Ca slujitorii tăi N. şi N., uniţi în legătura sfântă a Căsătoriei, să se poată bucura necontenit de bunăstare şi sănătate, Domnului să ne rugăm.

R. Te rugăm, ascultă-ne.

Sau alt răspuns potrivit din partea poporului.

- Ca să binevoieşti a binecuvânta legământul lor, după cum ai binevoit să sfinţeşti nunta de la Cana Galileii, Domnului să ne rugăm. R.

- Ca iubirea lor desăvârşită şi rodnică să le aducă pace şi ajutor, şi să dea mărturie bună pentru numele de creştin, Domnului să ne rugăm. R.

- Ca poporul creştin să înainteze din zi în zi în virtute şi ca toţi cei care sunt apăsaţi de diferite greutăţi să primească ajutorul harului de sus, Domnului să ne rugăm. R.

- Ca Duhul Sfânt să reînnoiască harul sacramentului în toţi soţii care sunt aici de faţă, Domnului să ne rugăm. R.

Revarsă, Doamne, cu bunătate Duhul iubirii tale asupra acestor miri, ca să fie o singură inimă şi un singur suflet şi nimic să nu-i mai despartă pe cei pe care tu i-ai unit, nimic să nu-i mai îndurereze pe cei pe care i-ai copleşit cu binecuvântarea ta. Prin Cristos Domnul nostru. R. Amin.

252. Fraţilor preaiubiţi, să însoţim cu rugăciunile noastre această nouă familie pentru ca iubirea reciprocă a acestor soţi să crească din zi în zi şi pentru ca Dumnezeu să ajute cu îndurare toate familiile din lume.

- Pentru noii soţi care sunt aici de faţă şi pentru fericirea familiei lor, Domnului să ne rugăm.

R. Te rugăm, ascultă-ne.

Sau alt răspuns potrivit din partea poporului.

- Pentru rudele şi prietenii lor şi pentru toţi binefăcătorii acestor miri, Domnului să ne rugăm. R.

- Pentru tinerii care se pregătesc să încheie Căsătoria, şi pentru toţi aceia, pe care Domnul îi cheamă la altă stare de viaţă, Domnului să ne rugăm. R.

- Pentru toate familiile din lume şi pentru o pace trainică între oameni, Domnului să ne rugăm. R.

- Pentru toţi membrii familiilor noastre, care au trecut din această lume şi pentru toţi răposaţii, Domnului să ne rugăm. R.

- Pentru Biserică, poporul sfânt al lui Dumnezeu, şi pentru unitatea tuturor creştinilor, Domnului să ne rugăm. R.

Doamne Isuse, care eşti prezent în mijlocul nostru, acum când N. şi N. pecetluiesc unirea lor, primeşte rugăciunea noastră şi umple-ne de Duhul tău. Tu care vieţuieşti şi domneşti în vecii vecilor. R. Amin.

II. Ritualul binecuvântării logodnicilor

Norme introductive

253. Printre îndatoririle şi formele de apostolat ale soţilor creştini, în afară de educaţia copiilor, nu de mică importanţă este ajutorul care trebuie acordat logodnicilor pentru a se pregăti mai bine la Căsătorie.

Aşadar, logodna cinstită a creştinilor este pentru cele două familii un eveniment deosebit care e bine să fie celebrat printr-un anumit rit şi prin rugăciune comună pentru ca prin binecuvântarea lui Dumnezeu care este implorată ceea ce se începe cu bine tot cu bine să fie dus la îndeplinire la timpul cuvenit.

Această celebrare trebuie adaptată la împrejurări.

254. Când logodna este celebrată în intimitatea celor două familii, unul dintre părinţi poate să prezideze cum se cuvine ritul binecuvântării. Dacă însă este prezent un preot sau un diacon, atunci e mai potrivit ca el să îndeplinească oficiul prezidării, cu condiţia ca să fie clar pentru cei de faţă că nu este vorba despre celebrarea Căsătoriei.

255. Aşadar, ritul care este prezentat aici poate fi folosit fie de părinţi, fie de preot, de diacon sau de alt laic care, păstrând elementele mai importante şi structura ritului, vor adapta fiecare parte la împrejurări.

256. Acest ritual al celebrării poate fi, de asemenea, folosit atunci când, fiind deja început timpul logodnei, logodnicii se adună pentru pregătirea catehetică ce trebuie făcută înainte de a se celebra Căsătoria. Niciodată logodna sau binecuvântarea specială a logodnicilor nu trebuie legată de celebrarea Liturghiei.

Riturile introductive

257. După ce familia s-a adunat, dacă prezidează preotul sau diaconul, după ce a făcut semnul crucii, îi salută pe cei de faţă spunând:

Har vouă şi pace
de la Domnul nostru Isus Cristos,
care ne-a iubit şi s-a dat pe sine pentru noi.

Sau alte cuvinte luate mai ales din Sfânta Scriptură.

Toţi răspund:

Şi cu duhul tău.

Sau alt răspuns potrivit.

258. Dacă prezidează un laic, după ce a făcut semnul crucii, îi salută pe cei prezenţi, zicând:

Fraţilor, să-l preamărim pe Domnul nostru Isus Cristos,
care ne-a iubit şi s-a dat pe sine pentru noi.

Toţi răspund:

Amin.

259. În continuare, celebrantul îi pregăteşte pe cei de faţă să primească binecuvântarea, cu aceste cuvinte sau cu altele asemănătoare:

Ştim că harul lui Dumnezeu este întotdeauna necesar tuturor şi în orice timp; şi mai ştim cu toţii că acelaşi har este mai presus de toate necesar creştinilor atunci când se pregătesc să întemeieze o familie.

Să implorăm binecuvântarea lui Dumnezeu pentru aceşti fraţi ai noştri, ca să crească preţuirea lor unul faţă de celălalt, să se iubească mai sincer şi să se pregătească pentru sfânta Căsătorie în rugăciune comună şi în curăţie.

Lectura cuvântului lui Dumnezeu

260. Apoi unul dintre cei de faţă sau celebrantul însuşi citeşte textul din Sfânta Scriptură.

In 15,9-12: "Aceasta este porunca mea, să vă iubiţi unul pe altul, aşa cum v-am iubit eu pe voi".

În acel timp, Isus le-a spus ucenicilor săi: ⁹ "Precum m-a iubit pe mine Tatăl, tot aşa, şi eu vă iubesc pe voi. Rămâneţi în dragostea mea. ¹⁰ Dacă păziţi poruncile mele, veţi rămâne în iubirea mea, după cum şi eu am păzit poruncile Tatălui meu şi rămân în iubirea lui. ¹¹ Acestea vi le-am spus ca bucuria mea să fie în voi şi ca bucuria voastră să fie deplină". ¹²"Aceasta este porunca mea: să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum v-am iubit şi eu pe voi.

Cuvântul Domnului

Sau:

261. 1Cor 13, 4-13: "Iubirea crede, speră, suferă toate".

Fraţilor, ⁴ dragostea este îndelung răbdătoare, dragostea este binevoitoare; dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se umflă de mândrie. ⁵ Nu se poartă necuviincios, nu caută propriile interese, nu se mânie, nu ţine seama de răul primit, ⁶ nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. ⁷ Pe toate le iartă, pe toate le crede, pe toate le nădăjduieşte, pe toate le îndură. ⁸ Dragostea nu va înceta niciodată. Într-o zi, profeţiile vor dispărea, darul limbilor va înceta, cunoaşterea - pe care o avem despre Dumnezeu - se va sfârşi, ⁹ deoarece cunoaşterea noastră este imperfectă, imperfectă este şi profeţia noastră; ¹⁰ dar când va veni ceea ce este desăvârşit, va dispărea ceea ce este imperfect. ¹¹ Când eram copil, vorbeam ca un copil, gândeam ca un copil, judecam ca un copil. Acum, când am devenit un om matur, am părăsit cele copilăreşti. ¹² Acum vedem nelămurit, ca într-o oglindă, dar atunci vom vedea faţă în faţă; acum cunosc în mod imperfect, atunci însă voi cunoaşte pe deplin aşa cum sunt şi eu cunoscut pe deplin de Dumnezeu. ¹³ Acum, aşadar, rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre toate acestea este dragostea.

Cuvântul Domnului

Sau:

262. Os 2,21-25: "Mă voi logodi cu tine în fidelitate".

Aşa vorbeşte Domnul: ²¹ Te voi logodi cu mine pentru totdeauna; te voi logodi cu mine în dreptate şi judecată, în iubire şi îndurare; ²² te voi logodi cu mine în fidelitate şi vei cunoaşte că eu sunt Domnul!" ²³ Şi în ziua aceea, zice Domnul, eu voi răspunde cerurilor, iar cerurile vor răspunde pământului,²⁴ şi pământul va răspunde grâului, mustului şi untdelemnului, şi ele vor răspunde lui Israel. ²⁵ Şi-mi voi semăna pe Israel în ţară şi mă voi milostivi spre Lo-Ruhama şi voi zice către Lo-Ami: "Tu eşti poporul meu", iar el îmi va răspunde: "Tu eşti Dumnezeul meu!"

Fil 2,1-5: "Să aveţi aceeaşi simţire".

Fraţilor, ¹ dacă este adevărat că în Cristos ne încurajăm unii pe alţii, ne mângâiem în dragoste, suntem uniţi cu Duhul Sfânt, avem sentimente de iubire şi compătimire, ² atunci faceţi-mi bucuria deplină prin aceea că aveţi cu toţii o singură simţire, o singură dragoste şi un singur gând; ³ nu faceţi nimic din spirit de ceartă sau de mărire deşartă! Ci să aveţi destulă smerenie, ca să-i consideraţi pe ceilalţi superiori vouă. ⁴ Fiecare dintre voi să se gândească nu la interesele proprii, ci la binele celorlalţi. ⁵ Să aveţi deci în voi aceleaşi simţăminte pe care le avea şi Cristos Isus.

263. Dacă se consideră oportun, se poate spune sau cânta psalmul responsorial sau altă cântare potrivită.

Ps 144(145),8-9.10 şi 15.17-18.

R. (9a) Domnul este bun faţă de toţi oamenii.

⁸ Domnul este iubire şi îndurare,
el este îndelung răbdător şi plin de dragoste.
⁹ Domnul este bun faţă de toţi
şi îşi arată bunătatea faţă de orice făptură. R.

¹⁰ Să te laude pe tine, Doamne, toată făptura
şi sfinţii tăi să te binecuvânteze;
¹⁵ Ochii tuturor se îndreaptă plini de speranţă spre tine,
tu le dai hrană la vreme potrivită.

¹⁷ Domnul este drept în toate căile sale,
milostiv în toate lucrările sale.
¹⁸ Domnul este lângă cei care-l cheamă,
lângă cei care-l cheamă din toată inima. R.

264. Cel care celebrează le adresează câteva cuvinte celor de faţă, explicând lectura biblică, pentru a înţelege în spirit de credinţă semnificaţia celebrării, să o poată deosebi cum se cuvine şi să o poată distinge corect de celebrarea Căsătoriei.

Rugăciunea universală

265. Urmează rugăciunea comună. Celebrantul poate alege dintre invocaţiile propuse mai jos pe acelea care i se par mai potrivite sau să adauge altele care privesc anumite situaţii speciale:

Să-l invocăm cu încredere pe Dumnezeu Tatăl, care atât de mult i-a iubit pe oameni încât i-a adoptat de fii ai săi în Cristos, prezentându-i lumii ca martori ai iubirii sale:

R. Dăruieşte-ne, Doamne, iubirea ta veşnică.

Sau alt răspuns potrivit pe care îl dă poporul.

- Tu, care ai voit să se arate adevăraţii tăi fii şi fraţii lui Cristos în iubirea reciprocă. R.

- Tu, care impui oamenilor legile plăcute ale iubirii tale, pentru ca, urmându-le, să găsească fericirea. R.

- Tu, care uneşti bărbatul şi femeia prin iubirea reciprocă, pentru ca familia care se întemeiază să se bucure de coroana copiilor. R.

- Tu, care ai simbolizat în mod tainic plinătatea iubirii conjugale în sacramentul Căsătoriei, prin jertfa pascală a Fiului tău, prin care Cristos a iubit Biserica şi a făcut-o pentru tine fără pată prin sângele său. R.

- Tu, care îi chemi pe N. şi N. la comuniunea deplină a iubirii ca să devină membri ai familiei creştine având o singură inimă şi un singur suflet. R.

266. Înainte de rugăciunea de binecuvântare, dacă este obiceiul locului, cei care încheie logodna pot să-şi exprime promisiunea printr-un semn, de exemplu, prin semnarea unui document, prin oferirea inelelor sau a altor cadouri.

267. Inelele sau alte daruri de logodnă pot fi binecuvântate prin următoarea formulă:

Darurile pe care vi le oferiţi unul altuia
să le păstraţi în aşa fel încât ceea ce vă promiteţi reciproc
să duceţi la împlinire la timpul cuvenit.
R. Amin.

Rugăciunea de binecuvântare

268. Cel care prezidează spune rugăciunea cu mâinile împreunate; dacă însă este preot sau diacon, o spune cu mâinile întinse:

Te preamărim pe tine, Doamne,
care în planul tău binevoitor
îi chemi pe aceşti fii ai tăi N. şi N.
şi orânduieşti să se iubească unul pe altul;
te rugăm să binevoieşti a încuraja inimile lor,
pentru ca, rămânând fideli,
şi fiindu-ţi în toate pe plac,
să ajungă cu bine la sacramentul Căsătoriei.
Prin Cristos Domnul nostru.
R. Amin.

269. Sau când prezidează un preot ori un diacon:

Doamne Dumnezeule, izvorul a toată iubirea,
prin planul tău providenţial
aceşti tineri au venit unul în întâmpinarea celuilalt;
fă cu îndurare, ca ei care,
pregătindu-se pentru primirea sacramentului Căsătoriei,
imploră harul tău, sprijiniţi de binecuvântarea + de sus
să înainteze în preţuirea reciprocă
şi să se iubească unul pe altul cu o dragoste sinceră.
Prin Cristos Domnul nostru.
R. Amin.

Încheierea ritului

270. Cel care prezidează încheie ritul, spunând:

Dumnezeul iubirii şi al păcii să locuiască în voi,
să conducă paşii voştri
şi să întărească inimile voastre în iubirea sa.

Toţi:

Amin.

271. E bine ca celebrarea să se încheie cu un cântec potrivit.

III. Ritualul binecuvântării soţilor în cadrul Liturghiei cu ocazia aniversării Căsătoriei

272. La principalele aniversări ale Căsătoriei, ca de exemplu la 25, 50, 60 de ani de la Căsătorie, e binevenită o amintire specială a sacramentului prin celebrarea Liturghiei proprii cu rugăciunile indicate în Liturghierul roman (Liturghii rituale, "pentru miri", 2. La aniversările Căsătoriei).

273. La liturgia cuvântului, conform rubricilor, lecturile pot fi luate fie din Lecţionarul pentru celebrarea Căsătoriei (cf. mai sus, la nr. 179-222), fie din Liturghia pentru aducere de mulţumire lui Dumnezeu din Lecţionarul Liturghiilor pentru diferite necesităţi (cf. Liturghierul roman, Ritualul lecturilor Liturghiei, nr. 943-947).

274. După lectura Evangheliei, la omilia pe care trebuie să o facă pornind de la textul sacru, preotul să prezinte misterul şi harul matrimonial al vieţii creştine, ţinând totuşi seama de diferitele situaţii ale persoanelor.

275. În continuare, preotul îi invită pe soţi să se roage în tăcere şi să-şi reînnoiască în faţa lui Dumnezeu hotărârea de a trăi o viaţă sfântă în Căsătorie, cu aceste cuvinte sau cu altele asemănătoare:

Acum când aniversaţi acea celebrare,
la care v-aţi unit viaţa într-o legătură de nedesfăcut prin sacramentul Căsătoriei,
voiţi să reînnoiţi în faţa lui Dumnezeu promisiunile făcute odinioară unul altuia:
pentru ca aceste promisiuni să fie întărite în harul lui Dumnezeu,
îndreptaţi-vă rugăciunile către Domnul.

276. Soţii îşi reînnoiesc în tăcere promisiunea.

277. Eventual, dacă soţii vor să-şi reînnoiască promisiunea cu glas tare, se foloseşte formularul propus aici:

Soţul:
Binecuvântat să fii, Doamne, pentru că din dărnicia ta am primit-o pe N. de soţie.

Soţia:
Binecuvântat să fii, Doamne, pentru că din dărnicia ta l-am primit pe N. de soţ.

Amândoi:

Binecuvântat să fii, Doamne,
pentru că ai fost alături de noi cu bunătate
atât în împrejurările fericite ale vieţii noastre,
cât şi în cele potrivnice.
Ajută-ne, te rugăm,
să păstrăm cu fidelitate iubirea unul faţă de celălalt,
ca să fim martori buni ai legământului
pe care l-ai încheiat cu oamenii.

Preotul:

Domnul să vă păzească în toate zilele vieţii voastre.
El să vă fie mângâiere în clipele de suferinţă,
sprijin în clipele de bucurie
şi să reverse cu îmbelşugare binecuvântările sale în casa voastră.
Prin Cristos Domnul nostru.
R. Amin.

Binecuvântarea inelelor

278. Dacă se crede de cuviinţă, preotul spune această rugăciune:

Sporeşte şi sfinţeşte, Doamne,
iubirea slujitorilor tăi;
pentru ca ei care şi-au oferit reciproc aceste inele ca semn al fidelităţii
să crească necontenit în harul sacramentului.
Prin Cristos Domnul nostru.
R. Amin.

Inelele pot fi onorate prin tămâiere.

279. Dacă e vorba de inele noi, preotul rosteşte această rugăciune de binecuvântare:

Binecuvântează şi sfinţeşte, Doamne, iubirea slujitorilor tăi;
şi ei care poartă aceste inele ca semn al fidelităţii
să nu uite de sentimentul iubirii şi de harul sacramentului.
Prin Cristos Domnul nostru.
R. Amin.

Altă formulă, la nr. 229.

280. Urmează rugăciunea universală sau a credincioşilor aşa cum se obişnuieşte să se facă la celebrarea Liturghiei, sau rugăciunea comună după cum este propusă aici:

Să invocăm îndurarea lui Dumnezeu Tatăl atotputernicul care în planul său preaînţelept a voit ca în iubirea fidelă (şi fecundă) a soţilor să întrevadă istoria mântuirii.

R. Doamne, reînnoieşte fidelitatea slujitorilor tăi.

- Părinte sfânt, care eşti fidel, tu ceri ca legământul tău să fie respectat şi îi răsplăteşti pe cei care îl respectă; binevoieşte a revărsa binecuvântările tale peste slujitorii tăi care sărbătoresc (a 25-a, a 50-a, a 60-a) aniversare a căsătoriei lor. R.

- Tu, care împreună cu Fiul şi cu Duhul Sfânt te bucuri din veşnicie de unitatea deplină a vieţii şi de comuniunea iubirii, fă ca aceşti slujitori ai tăi să-şi amintească mereu de legământul iubirii pe care l-au încheiat prin sacramentul Căsătoriei şi să-l păstreze cu fidelitate. R.

- Tu, care astfel orânduieşti toate experienţele vieţii umane în înţelepciunea ta încât îi conduci pe oameni să fie părtaşi la taina lui Cristos, fă ca aceşti slujitori ai tăi, primind cu seninătate atât bucuria, cât şi suferinţa, să rămână ataşaţi de Cristos şi să se străduiască să trăiască numai pentru el. R.

- Tu, care ai voit ca viaţa conjugală să fie un exemplu de viaţă creştină, fă ca toţi soţii să fie martori ai misterului iubirii Fiului tău. R.

281. Preotul încheie rugăciunea:

Dumnezeule, familia îşi are temelia tainică în orânduirea ta. Ascultă cu îndurare rugăciunile slujitorilor tăi, şi fă ca, urmând exemplul sfintei familii, să te laude veşnic în bucuria casei tale. Prin Cristos Domnul nostru. R. Amin.

282. În liturgia euharistică se respectă în toate ritualul Liturghiei, în afară de cele care urmează.

Dacă se crede de cuviinţă, la prezentarea darurilor, soţii pot să aducă pâinea, vinul şi apa la altar.

283. După Tatăl nostru, omiţându-se Mântuieşte-ne, te rugăm, preotul, îndreptat spre miri, spune cu braţele întinse:

Te lăudăm şi te binecuvântăm pe tine Dumnezeule, creatorul a toate,
care la început ai făcut bărbatul şi femeia
ca să fie o comunitate de viaţă şi de iubire;
îţi aducem mulţumire
pentru că ai binevoit să binecuvântezi viaţa de familie a slujitorilor tăi N. şi N.,
spre a fi o imagine a unirii lui Cristos cu Biserica:
îndreaptă-ţi astăzi privirea cu îndurare spre ei,
şi tu, care i-ai păstrat uniţi atât în timp de bucurie, cât şi în timp de suferinţă,
reînnoieşte-le legământul nupţial,
sporeşte-le iubirea, întăreşte-le legătura păcii,
ca să se bucure mereu de binecuvântarea ta
(împreună cu copiii lor care îi înconjoară).
Prin Cristos Domnul nostru.

Toţi răspund:

R. Amin.

284. După ce se spune Pacea Domnului, dacă se consideră potrivit, soţii şi toţi ceilalţi îşi manifestă reciproc, într-un mod decent, pacea şi dragostea, după obiceiul locului.

285. Soţii se pot împărtăşi sub ambele specii.

286. La sfârşitul Liturghiei, preotul îi binecuvântează pe soţi şi pe cei de faţă în mod obişnuit sau cu o formulă mai solemnă, de exemplu, în felul următor:

Diaconul îi invită pe cei de faţă să primească binecuvântarea, cu aceste cuvinte sau cu altele asemănătoare:

Plecaţi-vă fruntea spre a primi binecuvântarea.

Preotul spune apoi cu mâinile întinse asupra soţilor:

Dumnezeu Tatăl atotputernicul
să vă dăruiască pacea sa.
R. Amin.

Fiul unul-născut al lui Dumnezeu
să vă stea alături cu îndurare
atât în clipele de bucurie, cât şi în clipele de suferinţă.
R. Amin.

Duhul Sfânt să reverse necontenit iubirea sa în inimile voastre.

R. Amin.

Apoi îi binecuvântează pe cei de faţă adăugând:

Şi pe voi toţi, care sunteţi aici de faţă,
să vă binecuvânteze atotputernicul Dumnezeu,
Tatăl, şi Fiul, + şi Duhul Sfânt.
R. Amin.