Note liturgice
2 februarie
Această zi se celebrează ca sărbătoare a Domnului care intră în templul său și are valoare prefigurativă a misterului pascal. Cateheza liturgică și celebrarea pun în lumină semnificația ritului lumânărilor ca o chemare la privegherea pascală.
Ziua Mondială a Persoanelor Consacrate (a XXVII-a). Această zi dorește să ajute întreaga Biserică să valorifice tot mai mult mărturia persoanelor consacrate, care au ales să-l urmeze pe Cristos îndeaproape prin practicarea sfaturilor evanghelice și, în același timp, vrea să fie pentru persoanele consacrate ocazie favorabilă pentru reînnoirea propunerilor și reînviorarea sentimentelor care trebuie să inspire dăruirea lor Domnului.
Miercurea Cenușii (22 februarie 2023)
Miercurea Cenușii este zi de penitență pentru Biserica întreagă când se ține post și abstinență de la carne.
La Liturghie se omite actul penitențial. După Evanghelie și omilie, se binecuvântează și se impune cenușa obținută din ramurile de măslin sau de alt arbore care au fost binecuvântate anul precedent (în duminica Floriilor). Binecuvântarea și impunerea cenușii poate fi făcută chiar și fără Liturghie; în acest caz este oportun să se facă liturgia cuvântului, adăugând o cântare la început, colecta și lecturile cu cântările lor, ca la Liturghie; după omilie se binecuvântează cenușa și se impune. Celebrarea se încheie cu rugăciunea credincioșilor.
În afara Liturghiei înmormântării, celelalte celebrări sunt oprite. Credincioșii, primind cenușa, încep timpul destinat purificării sufletului. Prin acest semn penitențial se exprimă condiția omului păcătos, care-și mărturisește păcatul în fața lui Dumnezeu și astfel exprimă voința unei convertiri interioare în speranța că Domnul este milostiv cu el. Acest itinerar al convertirii sufletului își atinge punctul său maxim cu celebrarea sacramentului reconcilierii în zilele dinaintea Paștelui.
Postul și abstinența
În baza canonului 1253, Conferința Episcopilor din România - secția pentru ritul latin - în anul 1994 a decis ca pe teritoriul României să se aplice aceleași norme cu privire la post și abstinență după cum urmează:
1. Postul și abstinența se vor păstra cu severitate în două zile din an: Miercurea Cenușii și Vinerea Sfântă.
2. Abstinența este obligatorie în toate vinerile din Postul Mare.
3. În celelalte vineri din timpul anului, porunca divină a penitenței se poate satisface fie prin abținere de la carne, fie prin practicarea carității sau a evlaviei.
4. Credincioșii au dezlegare generală de la abstinența de carne și de la post în zilele de vineri când se celebrează o sărbătoare de poruncă.
Săptămâna Sfântă
În Săptămâna Sfântă, Biserica celebrează misterele mântuirii împlinite de Cristos în ultimele zile ale vieții sale, începând de la intrarea mesianică în Ierusalim și până la fericita pătimire și glorioasa sa Înviere.
Timpul Postului Mare continuă până în feria a V-a, Joia Sfântă.
După Liturghia Vesperelor din Cina Domnului începe triduumul pascal, care cuprinde feria a VI-a - Patimile Domnului - și Sâmbăta Sfântă. Centrul acestui triduum este privegherea pascală. El se încheie cu Vesperele duminicii Învierii.
Zilele acestei săptămâni sunt dedicate celebrărilor penitențiale. Nu se vor celebra sacramentele Botezului și Confirmațiunii, pentru că ele au locul lor în vigilia pascală.
Riturile Săptămânii Sfinte - binecuvântarea și procesiunea cu ramuri, depunerea preasfântului sacrament după Liturghia Cinei Domnului, acțiunea liturgică din feria a VI-a a pătimirilor Domnului și privegherea pascală - pot fi celebrate în toate bisericile și oratoriile dacă este un număr suficient de miniștri cu facultatea de a le săvârși și un număr suficient de credincioși și cel puțin unele părți vor fi cântate.
Păstorii se vor îngriji cu sârguință ca să-i învețe pe credincioși sensul și structura riturilor acestor zile și-i vor conduce la o participare activă și fructuoasă.
Duminica Floriilor (2 aprilie 2023)
În duminica Floriilor Biserica se îndreaptă spre misterul Domnului său, mort, îngropat și înviat. Ea unește triumful regal al lui Cristos cu anunțarea pătimirilor lui. Ambele aspecte ale misterului pascal vor fi puse în lumină de celebrarea și cateheza acestei zile.
Intrarea Domnului în Ierusalim va fi cinstită printr-o procesiune solemnă cu ramuri. Totdeauna procesiunea trebuie să fie una singură și să se celebreze înainte de Liturghia de la Vesperele de sâmbătă sau în ziua însăși a duminicii.
Adunarea poporului va fi într-o biserică mai mică sau într-un alt loc potrivit, în afara bisericii, de unde se va porni spre locul principal, unde va fi celebrată Liturghia. Credincioșii vor participa la procesiune cântând și purtând ramuri în mâini.
Ramurile vor fi binecuvântate pentru a fi purtate în procesiune și apoi păstrate acasă cu pietate, amintind de victoria lui Cristos celebrată cu procesiunea acestei zile.
Pentru a comemora intrarea Domnului în Ierusalim, în afara procesiunii, Misalul propune, înainte de Liturghia principală, un introitum solemn spre a se folosi acolo unde nu se face procesiune în afara bisericii. Se va putea repeta și înaintea altei Liturghii care se celebrează cu o mare participare a poporului; de asemenea, este propus un introitum simplu pentru celelalte Liturghii.
Pentru Liturghiile din această duminică se prevăd trei lecturi care se recomandă foarte insistent și care nu pot fi omise sau înlocuite decât din motive pastorale foarte bine întemeiate.
Istoria pătimirilor Domnului se citește fără lumânări și fără incensare, fără salut și fără însemnarea cărții, fără sărutul cărții la sfârșit. Va fi citită de diacon sau, lipsind acesta, de către preot. Poate fi citită chiar de lectori laici. Partea lui Cristos va fi rezervată preotului.
Joia Sfântă (6 aprilie 2023)
Astăzi este permisă numai Liturghia crismei și Liturghia Cinei Domnului. Sunt interzise toate Liturghiile fără popor și Liturghiile de înmormântare. Sfânta Împărtășanie poate fi distribuită credincioșilor numai în cadrul Liturghiei Crismei și a Liturghiei Cinei Domnului. Cei care s-au împărtășit dimineață pot să se împărtășească din nou la Liturghia Cinei Domnului. Sfânta împărtășanie poate fi dusă bolnavilor la orice oră din zi.
Dimineața, Liturghia crismei, pe care o concelebrează episcopul cu preoții săi și în care sunt binecuvântate uleiurile, este ca o manifestare a unității preoților cu episcopul lor.
Uleiurile nou sfințite vor fi împărțite cu onoare bisericilor parohiale; cele vechi vor fi arse împreună sau vor fi puse în candela de la preasfântul sacrament. Credincioșii vor primi explicații asupra folosirii uleiurilor sacre și a eficacității lor în viața creștină.
Triduumul pascal
Cristos a îndeplinit lucrarea răscumpărării omului și a preamăririi desăvârșite a lui Dumnezeu mai cu seamă prin misterul său pascal, prin care, murind, a nimicit moartea noastră și, înviind, ne-a redobândit viața. De aceea, triduumul pascal al pătimirii și al Învierii Domnului strălucește ca o culme a întregului an liturgic. Așadar, importanța pe care o are duminica pentru săptămână, solemnitatea Paștelui o are pentru întregul an liturghic (AC 18).
Biserica vrea să facă prezent și să împlinească prin celebrarea triduumului pascal, adică moartea, îngroparea și învierea mirelui ei, misterul Paștelui sau al trecerii Domnului din această lume la Tatăl.
După tradiția primară a Bisericii, va fi un post sacru în feria a VI-a a Patimii Domnului, celebrat pretutindeni și, după oportunitate, să fie continuat și în Sâmbăta Sfântă, pentru a ajunge la bucuria duminicii Învierii (SC 110).
Celebrarea triduumului pascal să aibă loc numai acolo unde poate fi împlinită cu demnitate și cum se cuvine.
Se recomandă comunităților religioase mici să participe la celebrări în bisericile mai mari, încurajând astfel participarea credincioșilor. La fel credincioșii din mai multe parohii mici încredințate grijii unui singur preot, atât cât se poate, să se adune la biserica principală pentru a participa la celebrări.
Acolo unde unui paroh îi este încredințată grija a două sau mai multe parohii în care celebrările sacre pot fi făcute cu demnitate și solemn, același paroh poate să aibă facultatea de a repeta triduumul sacru, observate fiind celelalte norme stabilite.
Cu Liturghia pe care o celebrează la orele Vesperelor din feria a V-a a Săptămânii Sfinte, Biserica începe triduumul pascal și cinstește cu sârguință Cina cea nouă când Domnul Isus, în noaptea în care era vândut, iubindu-i pe ai săi până la sfârșit, și-a oferit lui Dumnezeu trupul și sângele său sub speciile pâinii și a vinului și le-a dat apostolilor ca să le ia și, sub aceeași specie a simbolului, a poruncit să le ofere succesorilor lor în preoție.
Atenția sufletelor, mai ales prin omilie, să fie îndreptată spre misterele care se comemorează la această Liturghie, adică Euharistia, sfințirea preoțească și porunca Domnului de caritate fraternă. Liturgia Cinei Domnului se va celebra la Vespere, la o oră oportună, cu deplina participare a întregii comunități locale.
După o tradiție foarte veche a Bisericii, Liturghia fără popor este oprită.
Vinerea Sfântă (7 aprilie 2023)
În această zi în care a fost jertfit Cristos, Paștele nostru, Biserica, privind și adorând crucea Domnului și Mirelui ei, comemorează nașterea sa din coasta lui Cristos întins pe cruce și mijlocește pentru mântuirea întregii lumi.
După o tradiție foarte veche Biserica nu celebrează Euharistia în ziua aceasta. Sfânta Împărtășanie se distribuie credincioșilor numai în cadrul celebrării Patimii Domnului. Bolnavilor care nu pot să participe la această celebrare li se poate duce sfânta Împărtășanie la orice oră din zi. Celebrarea sacramentelor, în afară de cel al Pocăinței și al Ungerii bolnavilor, să nu aibă loc în această zi. Înmormântarea să se facă fără cântări și fără orgă sau alte instrumente.
Altarul să nu aibă nimic pe el: nici cruce, nici sfeșnice, nici fețe de altar. În după-amiaza zilei de astăzi și anume în jurul orei trei (numai din motiv pastoral se alege o oră mai târzie), are loc celebrarea Patimii Domnului, care se compune din trei părți și anume: liturgia cuvântului, adorarea crucii și distribuirea sfintei Împărtășanii.
Sâmbăta Sfântă (8 aprilie 2023)
În această zi Biserica, stând la mormântul Domnului și meditând pătimirea și moartea sa, se abține de la jertfa sfintei Liturghii, sfânta Masă fiind despuiată până după vestirea solemnă a Învierii, când se dă loc bucuriilor pascale, de belșugul cărora se bucură timp de 50 de zile. Sfânta Împărtășanie, în această zi, se poate da numai ca viatic.
Ca să fie ilustrat misterul Sâmbetei Sfinte, poate fi propusă credincioșilor spre venerare imaginea lui Cristos răstignit sau pus în mormânt, imaginea lui coborât în iad sau o imagine a sfintei Fecioare Îndurerată.
În această zi nu se celebrează alte sacramente în afara sacramentului Pocăinței și al Ungerii bolnavilor.
Credincioșii vor fi bine instruiți despre natura acestor zile.
Noaptea Sfântă
Conform unei tradiții foarte vechi, noaptea aceasta este o priveghere în cinstea Domnului (Ex 12,42), astfel încât credincioșii, urmând îndemnul Evangheliei, ținând în mâini candele aprinse, să fie asemenea slujitorilor care îl așteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă, pentru ca atunci când va sosi, găsindu-i veghind, să-i așeze la masă.
Privegherea din această noapte este astfel orânduită încât, după o scurtă ceremonie a luminii (partea întâi a acestei privegheri), sfânta Biserică să mediteze lucrurile minunate pe care Domnul Dumnezeu le-a săvârșit pentru poporul său de la început, încrezătoare în cuvintele și promisiunile lui (partea a doua, sau liturgia cuvântului), până când, apropiindu-se ziua Învierii, împreună cu cei proaspăt renăscuți prin botez (partea a treia) este invitată să ia parte la masa pe care Domnul a pregătit-o poporului său prin moartea și învierea sa (partea a patra).
Întreaga celebrare a vigiliei pascale are loc în timpul nopții, astfel încât să nu înceapă înainte de căderea nopții și să se termine înainte de ivirea zorilor zilei de Paști. Liturghia din această noapte, chiar dacă se celebrează înainte de miezul nopții, aparține totuși duminicii Învierii. Cine ia parte la Liturghia din timpul nopții se poate împărtăși din nou la a doua Liturghie a Învierii.
Cine celebrează sau concelebrează Liturghia din timpul nopții poate celebra sau concelebra și a doua Liturghie a Paștelui.
Învierea Domnului (9 aprilie 2023)
Liturghia zilei de Paști se va celebra cu mare solemnitate. În locul actului penitențial, se va face stropirea cu apă binecuvântată în noaptea precedentă pentru a aminti de botez. Lumânarea pascală va fi pusă lângă amvon sau lângă altar și va rămâne acolo tot timpul pascal, iar la celebrările liturgice mai solemne ale acestui timp, adică la Liturghie, la Laude și la Vespere, va fi aprinsă, până în duminica Rusaliilor.
Începând de astăzi, în loc de Îngerul Domnului, se va spune "Bucură-te, Regina cerului".
Duminica de dinaintea solemnității Rusaliilor (21 mai 2023)
Ziua Mondială a Comunicațiilor Sociale (a LVII-a). Această zi, care își are rădăcinile în voința Conciliului Ecumenic Vatican II, este celebrată în fiecare an în duminica de dinaintea solemnității Rusaliilor. Mesajul papei pentru această zi este publicat în mod tradițional la 24 ianuarie, sărbătoarea sfântului Francisc de Sales, patronul ziariștilor. Prin această zi se încurajează folosirea acestor mijloace pentru o cât mai bună proclamare a Evangheliei, încât să poată fi cunoscută și înțeleasă de tot mai mulți oameni.
În Dieceza de Iași este Ziua Presei. Se vor face rugăciuni pentru răspândirea cuvântului lui Dumnezeu prin mijloacele de comunicare. Este o ocazie pentru a reevalua rolul presei, internetului, televizorului și al radioului în viața noastră. În parohiile din Moldova se vor face rugăciuni speciale pentru cei care sprijină și beneficiază de mijloacele de comunicare socială. Mesajul Sfântului Părinte va constitui un punct de pornire.
Sâmbătă înainte de Rusalii (27 mai 2023)
Timpul sfânt pascal de 50 de zile se încheie cu duminica Rusaliilor în care este comemorat darul Duhului Sfânt făcut apostolilor la începuturile Bisericii și începutul misiunii la toate popoarele, națiunile și limbile.
Este potrivit să se celebreze într-o formă mai deosebită Liturghia vigiliei cu lecturile și rugăciunile prescrise de cărțile liturgice.
Această Liturghie nu are totuși un caracter baptismal ca în vigilia pascală, dar trebuie celebrată prin rugăciuni mai intense după exemplul apostolilor și al discipolilor care, împreună cu Maria, mama lui Isus, perseverau uniți în rugăciune, așteptând coborârea Duhului Sfânt.
După Duminica Rusaliilor, lumânarea pascală va fi păstrată în baptisteriu, ca de la flacăra ei, la celebrarea Botezului, să se aprindă lumânările celor botezați. La înmormântări lumânarea pascală va fi așezată după năsălie, pentru a arăta că moartea creștinului este Paștele acestuia.
În afara timpului pascal, lumânarea pascală nu se va păstra în prezbiteriu și nici nu va fi aprinsă.
Din ziua următoare se va relua rugăciunea "Îngerul Domnului".
Ultima duminică din septembrie (24 septembrie 2022)
Ziua Mondială a Migrantului și a Refugiatului (a CIX-a). Celebrarea primei Zile a Migrantului a avut loc în anul 1914. Începând cu anul 1984, Biserica a trimis mesaje cu această ocazie sub semnătura Secretariatului de Stat și apoi sub semnătura Sfântului Părinte. Această zi are rolul de a sensibiliza conștiințele asupra marii probleme mondiale a migranților și refugiaților. Întreaga Biserică vrea să devină pentru astfel de frați casa și familia pe care ei au fost nevoiți să le lase.
1 noiembrie
Mâine este Pomenirea Tuturor Credincioșilor Răposați. Creștinii vor putea obține o singură dată indulgență plenară pentru cei răposați începând de astăzi de la prânz și mâine toată ziua dacă, fiind spovediți, împărtășindu-se și vizitând o biserică, vor spune Tatăl nostru, Crezul și se vor ruga după intenția Sfântului Părinte. Indulgența plenară se poate obține pentru cei răposați și în perioada 1-8 noiembrie, vizitând cimitirul cu devoțiune și spunând rugăciuni pentru cei răposați.
2 noiembrie
Când ziua de 2 noiembrie cade într-o duminică, chiar dacă se celebrează Liturghia comemorării tuturor credincioșilor răposați, se spune Oficiul duminicii, omițându-se oficiul răposaților; totuși se pot celebra, cu participarea poporului, Laudele și Vesperele pentru răposați.
Fiecare preot, pentru folosul pastoral al credincioșilor, și deci la ore diferite ale zilei, poate să celebreze (sau să concelebreze) trei Liturghii, din care numai una poate fi celebrată după intenția proprie; celelalte se vor celebra: una pentru toți credincioșii răposați și una după intenția Sfântului Părinte.
17 decembrie
Începe timpul special de pregătire pentru solemnitatea Crăciunului. Se vor respecta normele "stabilite cu privire la raporturile dintre Liturghie și celelalte acțiuni sacre care nu aparțin Liturghiei" (Eucharisticum mysterium, 58). În afară de cântările și rugăciunile tradiționale de pregătire pentru solemnitatea Crăciunului, se pot face celebrări ale cuvântului lui Dumnezeu, alegând lecturile din Lecționar; se poate face adorație euharistică cu lecturi, rugăciuni și cântări specifice (desigur, în afara sfintei Liturghii); se pot celebra sfinte Liturghii cu omilie și cântări specifice pentru a pregăti celebrarea misterului nașterii, recuperând chiar elemente caracteristice ale vechii novene: invitatoriul "Regem venturum" - la început, "Magnificat", ca mulțumire - după împărtășanie; într-un mod deosebit este semnificativă, pentru a iniția credincioșii în celebrarea Liturgiei orelor, celebrarea Vesperelor cu simplificările și adaptările prevăzute pentru participarea poporului (alegând psalmii cei mai cunoscuți și menținându-i pe parcursul întregului timp). În locul lecturii scurte se poate introduce o lectură mai amplă și cu un scurt comentariu omiletic.
24 decembrie
Cele trei Liturghii ale zilei de Crăciun se justifică pentru motive pastorale și vor fi programate după orarul corespunzător (noaptea, în zori, ziua), evitându-se multiplicarea celebrărilor din motive de devoțiune pastorală. Toți preoții pot să celebreze sau să concelebreze trei Liturghii respectând timpul propriu fiecăreia. Cine celebrează o singură Liturghie trebuie s-o facă pe aceea care corespunde timpului. Preotul care celebrează trei Liturghii poate percepe trei oferte (CDC, can. 951,1). Credincioșii se pot împărtăși la Liturghia de la miezul nopții și la una dintre Liturghiile zilei. Cei care participă la Liturghia de la miezul nopții nu mai spun Completoriul.
după Agenda liturgică 2024 editată și tipărită la Presa Bună, Iași