marti, 25 decembrie 2012
† NAȘTEREA DOMNULUI (CRĂCIUNUL)
Ss. Eugenia, m.; Anastasia, m.
Lecturi: | Is 52,7-10; Ps 97; Evr 1,1-6; In 1,1-18 |
Culoare: | alb |
Psaltire: | P |
Liturghie proprie, Gloria, Credo, prefață pentru Crăciun (I, II sau III)
Toate marginile pământului vor vedea mântuirea Dumnezeului nostru.
A văzut tot pământul mântuirea Dumnezeului nostru.
Dumnezeu ne-a vorbit prin Fiul său.
Cuvântul s-a făcut trup și a locuit între noi.
Lecturile zilei... * * * Gândul zilei... * * * Sfântul zilei...
Prologul din Evanghelie este poate antidotul cel mai bun contra oricărei lecturi sentimentale a Crăciunului. O primă linie de interpretare stă în a căuta sensul Crăciunului în acel "la început" care amintește de creația din Geneză 1,1. Ioan arată cum Cristos înglobează în sine nu numai orizontul istoriei, ci și pe acela al creației. O a doua linie se ancorează în istorie, chiar în trupul omului. Planul divin s-a realizat într-o existență umană, plinătatea vieții strălucește într-un om, este vizibilă, accesibilă, palpabilă (1In 1,1-3). Pentru prima dată apare ținta spre care tinde întreaga lucrare a lui Dumnezeu. O a treia cheie stă în alegerea pe care suntem chemați să o facem în fața Cuvântului care intră în lume.
după Agenda liturgică 2012 editată și tipărită la Presa Bună, Iași