sâmbătă, 6 august 2011
Sâmbătă din săptămâna a 18-a de peste an
Lecturi: | Dan 7,9-10.13-14 (2Pt 1,16-19); Ps 96; Mt 17,1-9 |
Culoare: | alb |
Psaltire: | P |
SCHIMBAREA LA FAȚĂ A DOMNULUI
Liturghie proprie, Gloria, prefață proprie
Îmbrăcămintea lui era albă ca zăpada (Acest glas, venit din cer, l-am auzit noi înșine).
Pe fața lui strălucea gloria Tatălui.
Fața lui strălucea ca soarele.
Lecturile zilei... * * * Gândul zilei... * * * Sfântul zilei...
Se spune despre un om că ochii îi strălucesc de înțelepciune sau de bunătate, sau că persoana lui exercită o fascinație irezistibilă. Despre Isus, trei ucenici au putut mărturisi: "În el strălucea slava lui Dumnezeu". Miraculosul în schimbarea la față este că un om cu un trup ca al nostru răspândește o lumină divină. Această luare în stăpânire a trupului și a întregii umanități a lui Isus de către slava luminoasă a lui Dumnezeu Tatăl se va realiza la înviere, a cărei prevenire este schimbarea la față. Un astfel de destin are de ce să minuneze și explică de ce Petru încearcă să rămână în această contemplare. Totuși acest eveniment nu este un punct "terminus", ci o etapă pe calea ce duce la angajarea absolută: aceea a crucii. Papa Calist al III-lea a ridicat amintirea Schimbării la Față la rangul de mare sărbătoare și a fixat-o la data de 6 august, în amintirea victoriei repurtate de armatele creștinilor împotriva turcilor la Belgrad, în anul 1456; vestea despre această biruință a ajuns la Roma la data de 6 august. Sărbătoarea Schimbării la Față pentru viața creștină este o amintire a datoriei de a lucra fără încetare la îndepărtarea valului ignoranței și al răutății de pe fața inimii, pentru ca măreția lui Dumnezeu să schimbe și sufletul creștinului.
după Agenda liturgică 2011 editată și tipărită la Presa Bună, Iași