Pildeşti - Adormirea Maicii Domnului
Adresa:	Str. Vasile Alecsandri, nr. 167, com. Cordun, 617136-Pildeşti, jud. Neamţ Tel.: 0333/405297 E-mail: pildesti@ercis.ro
Înfiinţare:	1 martie 1957
Statistică:	Familii: 1264 (854 înt. + 410 jum.) Credincioşi: 3575 Botezuri: 25 Prima Împărtăşanie: 34 Miruiţi: - Căsătorii: 17 Căsătorii mixte: 1 Înmormântări: 59
Istoric:	Biserică zidită în perioada 1996-2012, sfinţită la 16 august 2012; biserica veche construită în perioada 1893-1900.
Liturghii:	d, s: 07.00; 09.00; 11.00; 17.00 (18.00); z: 07.00; 17.00 (18.00); Cordun: d,s: 09.30; marţi: 09.30
Preoţi:	Paroh pr. Roşu Ionel Vicar pr. Minac Ionuţ-Lucian Preot pensionar pe teritoriul parohiei pr. Ciobanu Ioan, sr.

Prezentare

(Lumina creştinului, noiembrie 1992, p. 5)

În documentele moldoveneşti din secolul al XVI-lea, satul Pildeşti este menţionat în varianta Cheldeşti. Nu se cunoaşte exact de unde îşi trage denumirea această localitate. Academicianul lingvist Iorgu Iordan presupune că la baza cuvântului Pildeşti stă substantivul pildă. Teoretic, această supoziţie pare valabilă, dar nu se cunoaşte împrejurarea în care substantivul pildă a devenit rădăcină în denumirea satului. Probabil locuitorii acestui sat erau un exemplu bun în muncă şi comportament.

Prima atestare documentară a satului Pildeşti datează din 29 mai 1587. Printr-un hrisov, dat la Iaşi de către domnitorul Petru Şchiopu, postelnicul Bartolomeo Brutti dăruieşte mănăstirii Agapia satul Cheldeşti de pe malul Moldovei, sat ascultător de ocolul Romanului. Această danie se mai repetă la 24 august 1589 şi apoi la 26 august 1609, sub domnia lui Constantin Movilă.

Fiind sat proprietate a mănăstirii Agapia se presupune că aici a fost mai întâi un sat ortodox. Tradiţia locală din Pildeşti susţine că în trecut satul a fost mai la nord de aşezarea actuală, pentru că acolo au fost găsite urme de biserică, probabil urmele unei biserici ortodoxe.

Satul Pildeşti nu este menţionat în Codex Bandinus, care ne descrie vizita arhiepiscopului Bandinus în localităţile catolice din Moldova. Faptul acesta poate constitui un indiciu că, în anul 1646, încă nu erau locuitori catolici în acest sat.

Catolicii din Pildeşti sunt probabil emigranţi transilvăneni din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, nesupuşi la înrolările grănicereşti. Într-un raport anonim din anul 1776, despre starea Bisericii Catolice din Moldova, este pomenit şi satul Pildeşti (Diplomatarium Italicum, volumul 2, pagina 506). În acel timp existau în Pildeşti 30 de credincioşi catolici. În harta comandamentului armatei austriece din Moldova (1789-1791), satul apare sub denumirea de Pildeşti şi avea 29 gospodării. Şi în harta comandamentului armatei ruseşti din Moldova din anul 1835, satul este menţionat cu numele Paldeşti, având 96 gospodării şi biserică. Schematismul misiunii din 1850 precizează că biserica din Pildeşti a fost construită din lemn în anul 1830, fiind refăcută după 20 de ani din cărămidă şi piatră şi a fost sfinţită de episcopul Antonio de Stefano. În jurul bisericii actuale a fost un cimitir vechi şi se presupune că şi biserica anterioară a fost pe acest loc.

Biserica actuală din Pildeşti a început a se construi în anul 1893 şi s-a terminat în anul 1900. În mai multe etape i s-au făcut reparaţii, amplificări şi a ajuns în forma pe care o are astăzi.

Parohia Pildeşti avea 1050 familii şi 3900 suflete, la data de 01.01. 1992. Biserica este mică în comparaţie cu populaţia şi aceşti oameni, gospodari şi harnici, merită o biserică mai mare şi mai frumoasă, ţinând cont de posibilităţile lor economice şi de aspectul edilitar al satului. Poate în anul 1993, când se vor împlini 100 de ani de la începerea construcţiei actualei biserici, pildeştenii de astăzi vor avea ambiţia sfântă să ceară construirea unui nou lăcaş de cult, care să dăinuiască încă 100 de ani.

Satul Pildeşti are numai creştini romano-catolici şi aparţinea până în anul 1950 de Parohia Săbăoani. În anul 1950 a devenit centru parohial având în componenţa sa şi satul Corhana. Din 1986 Corhana a devenit parohie de sine stătătoare.

Acesta este trecutul şi prezentul satului Pildeşti care face parte din comuna Cordun, judeţul Neamţ şi este aşezat pe lunca din stânga râului Moldova, la o distanţă de 11 km nord-vest de oraşul Roman.

Pr. Petru Budău

* * *

O nouă biserică

(Lumina creştinului, septembrie 2012, p. 11)

Consacrarea altarului şi sfinţirea noii biserici din Pildeşti, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", au fost prezidate de PS Petru Gherghel, joi, 16 august 2012. Au fost prezenţi PS Paolo de Nicolň, regent al Casei Pontificale din Vatican, PS Anton Coşa, episcop de Chişinău, PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureşti, PS Aurel Percă, 115 preoţi (dintre care 17 originari din Pildeşti), autorităţi locale şi aproximativ 3.500 de credincioşi.

Biserica, deşi este destul de mare, a devenit neîncăpătoare. Cei care au rămas afară au putut vedea Liturghia pe un ecran mare amplasat în curtea bisericii. Întreaga ceremonie a fost transmisă video pe internet, pe site-ul www.ercis.ro.

Cuvântul de învăţătură a fost ţinut de PS Aurel Percă. Excelenţa sa a vorbit despre semnificaţia lăcaşului de cult, spunând că "biserica este casa lui Dumnezeu pe pământ, locul care uneşte cerul cu pământul, locul unde oamenii găsesc împăcare şi iertare". Preasfinţitul a vorbit şi de eforturile comunităţii în a construi biserica.

În altarul consacrat s-au aşezat moaştele sfinţilor Inocenţiu şi Pacific (găsite în biserica veche), ale sfintei Roza Venerini şi un medalion al fericitului papă Ioan Paul al II-lea. Pe altar a fost aşezată o faţă de altar specială, aceeaşi pe care fericitul papă Ioan Paul al II-lea a celebrat Liturghia când a vizitat România, în anul 1999. Ea a fost dăruită de pr. Ioan Ciobanu, originar din Pildeşti.

La sfârşitul Liturghiei, pr. Ioan Jicmon, parohul comunităţii, a amintit câteva etape ale construirii bisericii, ea începând în anul 1994 de către pr. Petru Budău, parohul de atunci. El a pus piatra de temelie la noua biserică în luna mai 1996 şi a coordonat lucrările până în luna august 2006. Lucrările au fost preluate şi conduse apoi de actualul paroh până în luna iulie 2012, când s-au finalizat.

Biserica a fost ridicată cu ajutorul credincioşilor din sat, din ţară şi din străinătate, precum şi cu sprijinul unor persoane cu suflet mare care au dorit să contribuie.

PS Petru Gherghel le-a mulţumit celor doi parohi care au contribuit la construirea bisericii şi le-a oferit crucea sinodală. Apoi s-a citit decretul episcopal de consacrare a bisericii, iar PS Paolo de Nicole a oferit celor prezenţi, în limba latină, binecuvântarea specială din partea Sfântului Părinte.

Biserica are lungimea de 60 m, lăţimea la crucieră 41 m, lăţimea corpului 28 m, înălţimea interioară 24 m, înălţimea la vârful crucilor este de 67 m. În interior, în centrul peretelui din prezbiteriu, veghează o icoană în mozaic a Ridicării Preasfintei Fecioare Maria la cer, fiind cea mai mare din ţară, având înălţimea de 13,75 m şi lăţimea de 8,60 m.

Un candelabru, având 600 kg, cu dimensiunea de 6,80 m înălţime, 4 m diametru şi 196 de becuri, scoate în evidenţă frumuseţea lăcaşului. La exterior, între cele două turnuri, o statuie a sfintei Fecioare Maria înaltă de 3,20 m, cu braţele deschise, îi priveşte pe toţi credincioşii care vin să dea laudă lui Dumnezeu.

Credincioşii sunt chemaţi la Liturghie şi înştiinţaţi despre evenimentele mai importante, vesele sau triste, de patru clopote care sunt acţionate automat, sfinţite de PS Aurel Percă în ziua de 24 iunie 2012.

Pr. Gabriel Ciobanu şi Daniela Mărtişcă