Bălţaţi - Coborârea Sfântului Duh
Adresa:	Str. Principală, nr. 168, 707025-Bălţaţi, jud. Iaşi Tel.: 0232/717261 E-mail: baltati@ercis.ro
Înfiinţare:	29 decembrie 1968
Statistică:	Familii: 167 (91 înt. + 76 jum.) Credincioşi: 399 Botezuri: 2 Prima Împărtăşanie: - Miruiţi: - Căsătorii: - Înmormântări: 8
Istoric:	Biserică zidită în perioada 1935-1943, sfinţită la 17 octombrie 1943.
Liturghii:	d: 09.00; 11.00; s: 09.00; 17.00 (19.00); z: 17.00 (19.00)
Preoţi:	Paroh pr. Cântaciu Toni-Mihăiţă

Prezentare

(Lumina creştinului, mai 1993, p. 2)

Parohia romano-catolică Bălţaţi, judeţul Iaşi, face parte din Decanatul de Iaşi şi a fost înfiinţată la 1 ianuarie 1969, având în componenţă satul Bălţaţi, precum şi următoarele filiale: Podul Iloaiei, Sprânceana şi Târgul Frumos. Până la data înfiinţării acestei parohii, comunităţile catolice din localităţile menţionate mai sus au aparţinut de Parohia Cotnari.

Satul Bălţaţi este aşezat într-o regiune de dealuri, ale căror altitudine nu depăşesc 200m, în direcţia nord- vest faţă de Iaşi, la cca. 37 km distanţă. Aşezarea se află între două dealuri. Prin partea de sud a localităţii, curge pârâul Bahluieţ, unul dintre afluenţii râului Bahlui.

Din punct de vedere a legăturilor rutiere şi feroviare, poziţia localităţii este foarte bună, deoarece pe aici trece DN, iar cea mai apropiată gară este la circa doi km distanţă.

Satul Bălţaţi datează de prin anul 1895, când mai mulţi cetăţeni proveniţi din diferite sate, au fost împroprietăriţi. Noii veniţi sau aşezat pe o veche vatră de sat cu acelaşi nume era în posesiunea mănăstirii Moldoviţa. Este atestat documentar din 1473. Pe la jumătatea secolului al XVIII-lea sau destrămat şi a devenit "? fără oameni" a mănăstirii Moldoviţa.

Se mai păstrează încă denumirea "la mănăstire" în partea de nord a satului. Catolicii de aici sunt semnalaţi pentru prima dată, în schematismul Episcopiei Iaşi din 1900 sub numele "Gugea" - vin de la un pârâu care curge în partea de apus a satului. În 1903 statisticile anuale ale parohiei Horleşti, a cărei filială era, foloseşte denumirea "Bălţaţi". Numele satului îşi poate avea mai multe explicaţii. Într-o primă variantă originea acestei denumiri s-ar datora unei oarecare întreprinzători particulari pe nume Balţaţu, care îşi construise un han cu ziduri din cărămidă în partea de vest a satului. Dar tot atât de bine această denumire ar putea proveni de la faptul că în jurul satului există multe bălţi. Nu excludem nici posibilitatea că această denumire să se datoreze faptului că locuitorii săi proveneau din mai multe sate. Este un sat sistematizat, cu uliţe şi străzi drepte, aşa cum sunt localităţile mai noi.

Credincioşii catolici provin din satele Hălăuceşti şi Luncaşi, de pe valea Siretului. Mai întâi ei şi-au construit o mică biserică în partea de nord a satului. Aceasta fiind neîncăpătoare, s-a decis ulterior construirea unei biserici mai mari. Construcţia a început în anul 1935 şi s-a terminat după opt ani de muncă susţinută din partea credincioşilor şi a preoţilor parohi Alfons Weber şi Petru Martinescu, în 1943, când a avut loc sfinţirea bisericii de către episcopul Mihai Robu. Stilul este neo-roman. Suprafaţa bisericii este de 140m pătraţi, lungimea de 20m, lăţimea de 7m, iar înălţimea de 20m. Hramul bisericii este "Coborârea Duhului Sfânt". Primul paroh a fost pr. Ieronim Budulai, care s-a îngrijit de construirea actualei case parohiale. A urmat apoi pr. Claudiu Dumea, pr. Mihai Gal, pr. Anton Encuţ şi pr. Alois Bişoc.

Pr. Iosif Agiurgioaei * * * Consacrarea altarului bisericii "Coborârea Sfântului Duh"

Cu ocazia celebrării Rusaliilor şi 50 de ani de la înfiinţarea ca parohie, comunitatea catolică din Bălţaţi, a cărei biserică are hramul "Coborârea Sfântului Duh", a participat, în ziua de sâmbătă, 8 iunie 2019, la consacrarea altarului de către episcopul de Iaşi, PS Petru Gherghel.

La această sărbătoare au luat parte numeroşi preoţi din parohiile învecinate, dar şi preoţii binefăcători care au fost implicaţi în procesul accelerat de renovare a lăcaşului de cult. La eveniment au mai participat atât autorităţile locale, pelerini din localităţile învecinate, fraţi ortodocşi din localitate, cât şi credincioşii parohiei.

Celebrarea religioasă a fost încărcată de o semnificaţie spirituală aparte datorită faptului că, în urma lucrărilor de renovare coordonate de către pr. paroh Toni-Mihăiţă Cântaciu, în biserica din Bălţaţi s-a consacrat un nou altar fix, onorat de cinci sfinte relicve: sfântul apostol Filip, sfântul Francisc din Assisi, sfântul Alois Orione, fericitul Vladimir Ghika şi fericitul nostru episcop martir, Anton Durcovici.

Prin acest eveniment de consacrare a altarului, comunitatea din Bălţaţi a retrăit mai profund sărbătoarea Rusaliilor, prin care este celebrată lucrarea Duhului Sfânt, cel care dă sens profund creaţiei. Duhul este cel care ne face să înţelegem că Biserica este, de fapt, o comunitate animată şi susţinută de prezenţa sa divină. Duhul Sfânt dispune de atâtea alte căi de a coborî în sufletele şi comunităţile noastre. El să reverse neîncetat darurile sale asupra tuturor celor care luat parte la procesul de renovare a bisericii din Parohia Bălţaţi şi asupra credincioşilor săi.

De asemenea, Rusaliile ne aduc în prim-plan universalitatea mântuirii, care ajunge la toţi oamenii, trecând peste barierele religioase, politice şi rasiale, aşa cum ne-a îndemnat şi papa Francisc în vizita sa pastorală pe meleagurile noastre.

Construcţia bisericii din Bălţaţi a început în anul 1935 şi s-a terminat după opt ani de muncă susţinută din partea credincioşilor şi a preoţilor parohi Alfons Weber şi Petru Martinescu. Sfinţirea lăcaşului de cult a avut loc la 17 octombrie 1943 de către episcopul Mihai Robu.

Parohia romano-catolică Bălţaţi face parte din Decanatul de Iaşi şi a fost înfiinţată la 1 ianuarie 1969, având, la vremea respectivă, în componenţă satul Bălţaţi, precum şi următoarele filiale: Podul Iloaiei, Sprânceana şi Târgu Frumos. De la prima atestare documentară a prezenţei catolice pe aceste meleaguri din anul 1900, până la data înfiinţării acestei parohii, comunităţile catolice din localităţile menţionate mai sus au aparţinut mai întâi de Parohia Horleşti, iar mai apoi de Parohia Cotnari. Din anul 2004, parohia nu mai are filialele anterioare, devenite şi ele parohii.

Iată că după câteva decenii de existenţă ale parohiei, în care fiecare paroh şi-a lăsat amprenta, pr. Sebastian Bilboc demarează în anul 2015 lucrările de renovare ale bisericii - atât de necesare - iar, din acelaşi an, după numeroase lucrări de consolidare şi modernizare, pr. Toni-Mihăiţă Cântaciu continuă şi finalizează acest proces, întinerind şi schimbând la faţă lăcaşul nostru de cult.

Credincioşii catolici din Parohia Bălţaţi provin, în principal, din satele Hălăuceşti şi Luncaşi, de pe valea Siretului. Stilul bisericii este neo-roman iar suprafaţa acesteia are 140 m pătraţi, lungimea de 20 m, lăţimea de 7 m, iar înălţimea de 20 m.

Primul paroh al comunităţii a fost pr. Ieronim Budulai, care s-a îngrijit de construirea actualei case parohiale, renovate şi ea recent. Tot Sfinţia Sa, la 50 de ani diferenţă, rămânând ataşat bălţătenilor, a scris o mică, dar elocventă monografie a acestei comunităţi, cu titlul "Bălţaţi. Pagini din trecutul satului şi al catolicilor", apărută la Editura "Presa Bună", lucrare prezentată de autor chiar în ziua consacrării altarului. A urmat apoi ca parohi pr. Claudiu Dumea, pr. Mihai Gal, pr. Anton Encuţ, pr. dr. Alois Bişoc, pr. dr. Alois Hîrja, pr. Anton Iştoc, pr. dr. Iulian Ianuş şi pr. Sebastian Bilboc.

Crina Vîrgă