Gheorghe Doja - Sfânta Tereza a Pruncului Isus
Adresa:	Str. Salcâmilor, nr. 1, com. Răcăciuni, 607484-Gheorghe Doja, jud. Bacău Tel.: 0749/346452 E-mail: gheorghedoja@ercis.ro
Înfiinţare:	7 aprilie 1968
Statistică:	Familii: 170 (97 înt. + 73 jum.) Credincioşi: 495 Botezuri: 1 Prima Împărtăşanie: 7 Miruiţi: - Căsătorii: 1 Înmormântări: 7
Istoric:	Biserică zidită în anul 1932-1938, refăcută după 1940, extinsă în perioada 1970-1973, renovată în perioada 2007-2008, altarul sfinţit la 3 octombrie 2010.
Liturghii:	d, s: 11.00; 17.00 (19.00); z: 17.00 (19.00); miercurea: 07.00
Preoţi:	Paroh pr. Cobzaru Daniel

Prezentare

1. Originea localităţii

Gheorghe Doja este un sat component al comunei Răcăciuni, judeţul Bacău; e situat pe coasta dealurilor din dreapta Siretului, la 8 km, spre nord, de Răcăciuni.

Satul Gheorghe Doja a fost menţionat pentru prima dată într-un document agrar din anul 1821 sub denumirea de Satu Nou. De asemenea, localitatea este menţionată sub aceeaşi denumire şi în faimoasa hartă rusă din 1835, precum şi în catagrafia (recensământul fiscal) realizat de Visteria Moldovei în anul 1832.

Cătunul Satu Nou a fost înglobat în satul Răcăciuni în 1832. În 1850 localitatea apărea în documentele timpului şi sub denumirea maghiară Ujfalu.

În urma reformei administrative făcută de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în anul 1864, Satu Nou şi-a recapătat statutul de sat, intrând în componenţa comunei Răcăciuni; această situaţie se menţine şi astăzi.

Localitatea şi-a schimbat denumirea în Gheorghe Buzdugan în anul 1929. Numele provine de la regentul care, între anii 1927 şi 1930, a condus Regatul României. Sus-numitul nobil avea în regiunea respectivă o moşie; de la moartea sa până în 1950 localitatea s-a numit Gheorghe Buzdugan, în amintirea sa.

În anul 1950, când a avut loc prima reformă administrativă de după cel de-al Doilea Război Mondial, localitatea a fost numită Gheorghe Doja.

2. Catolicii din Gheorghe Doja

Catolicii din Gheorghe Doja sunt veniţi din satele catolice vecine şi au fost semnalaţi aici, pentru prima dată, de Schematismul Misiunii din anul 1850, sub denumirea "Vifalu" sau "Satu Nou". În statisticile anuale ale Parohiei Cleja (Gheorghe Doja era filiala acestei parohii), până în anul 1900, s-a numit "Uifalău".

Dacă în anul 1850 la Gheorghe Doja (pe atunci se chema Satu Nou) trăiau 92 de credincioşi, în 1900 aici se găseau 180 de suflete.

La vizita canonică pe care episcopul de Iaşi Nicolae Iosif Camilli a făcut-o Parohiei Cleja în 1907 s-a înregistrat în documente prezenţa unei biserici de lemn la Gheorghe Doja (în cimitir). În acel an comunitatea era formată din 184 de suflete. După unele informaţii, credincioşii din Gheorghe Doja aveau depuşi bani la C.E.C. încă din anul 1899.

Biserica a fost construită de părintele franciscan belgian Andrei Deweirdt, care ocupa funcţia de paroh de Cleja din 1903. Această biserică a ars în întregime în anii '30, aşa cum dau mărturie bătrânii satului. Imediat după incendiu, catolicii din Gheorghe Doja au solicitat nobilului Gheorghe Buzdugan un teren, în vederea construirii unei noi biserici. Primind acest teren, sătenii, conduşi de părintele paroh Francisc Hojden, au început imediat construirea unei biserici din cărămidă.

La cutremurul din noiembrie 1940 biserica a fost distrusă aproape în totalitate. Acelaşi paroh a luat iniţiativa reconstruirii bisericii. Totuşi nu a avut resursele necesare reclădirii turnului.

Primul paroh de Gheorghe Doja, părintele Ciril Blaj, a obţinut în anul 1970 autorizaţia de "reparaţie capitală cu drept de extindere". Cu ocazia acestor lucrări, a fost construit şi turnul.

Pe 7 aprilie 1968 a fost deschis la Gheorghe Doja centru parohial, prin dezmembrarea de la Parohia Cleja, primul paroh fiind părintele Ciril Blaj, care avea în administraţie şi comunităţile catolice din satele Valea Mică, Răcăciuni şi Gâşteni. La acea dată trăiau la Gheorghe Doja 125 de familii catolice, iar comunitatea era formată din 700 de credincioşi.

În anul 1975 parohul de Gheorghe Doja a fost transferat la Valea Mare, fiind înlocuit de părintele Ioan Jicmon. Acesta s-a îngrijit de pictura bisericii, lucrare realizată de fraţii Milttaler din Arad. Acelaşi părinte paroh, fiind susţinut de credincioşi, a realizat aducţiunea de apă potabilă pentru parohie.

Din anul 1981, când părintele Jicmon a fost transferat la Prăjeşti, comunitatea din Gheorghe Doja a fost păstorită de părintele Mihai Cucuteanu, care a construit grota din curtea parohiei şi a extins aducţiunea de apă pentru 30 de familii. În anul 1997 părintele paroh a obţinut autorizaţia de construcţie a unei biserici în noua filiala Gâşteni, unde trăiau 30 de familii catolice.

În anul 1993 la Gheorghe Doja erau 172 de familii cu 677 de credincioşi, iar în filiala Gâşteni trăiau 26 de familii cu 99 de credincioşi.

Pe data de 1 august 2004 la Gheorghe Doja a fost numit un nou paroh în persoana părintelui Sorin Bereş. La aceeaşi dată s-a înfiinţat Parohia Valea Mică, prin dezmembrare de la Parohia Gheorghe Doja, primind ca filială comunitatea din Răcăciuni.

Părintele Sorin, în anul 2007, a renovat biserica pe exterior, iar în 2008 în interior. Din păcate, din cauza lipsei de fonduri, nu s-a reuşit repictarea bisericii. În acelaşi timp părintele paroh a continuat lucrările la biserica din filiala Gâşteni.

Astăzi comunitatea din Gheorghe Doja numără 180 familii cu 537 credincioşi, iar cea din Gâşteni 52 de familii cu 129 de credincioşi.

În filiala din Gâşteni există un centru de plasament pentru persoanele cu dizabilităţi psihiatrice, care provin din Moldova. Pentru aceste persoane împreună cu surorile carităţii Sfânta Tereza de Calcuta şi fraţii de la Institutul Don Calabria din Răcăciuni, în fiecare sâmbătă se desfăşoară un program de consiliere urmat de sfânta Liturghie.

Redăm mai jos câteva cifre care scot în evidenţă evoluţia numărului de catolici la Gheorghe Doja şi filiala Gâşteni:

Anul	Familii	Credincioşi
1850	-	92
1874	-	125
1887	54	185
1900	46	180
1910	46	179
1918	53	195
1931	56	237
1941	65	254
1947	60	243
1968	125	700
1993	172	677
2010	196	602
2015	180	537

Pr. Sorin Bereş (Gheorghe Doja, 25 septembrie 2015)