|
|
|
|
|
|
|
|
|
Prezentare (Lumina creștinului, octombrie 1991, p. 5)
Catolicii de aici fac parte din gruparea satelor care s-au format pe stânga Siretului din fostul județ Roman, după începutul secolului al XIX-lea, cu băjenari din Adjudeni și Tămășeni, care-au trecut Siretul și s-au ascuns apoi din calea mișcărilor de trupe, care treceau pe "drumul mare" și prădau totul pe timpul tulburărilor politice din țară, în anii 1682-1750. Schematismul Misiunii (1856) spune că Biserica din Miclăușeni (Butea) a fost construită în anul 1826. Această Biserică a fost refăcută, din cărămidă, în anul 1866 și-a existat până după începutul perioadei interbelice. Retrași și izolați pe, și între cele două coline ale satului, credincioșii din Butea au știut să zidească un lăcaș de cult al lor, care să reflecte măreția și frumusețea credinței lor. Amplasată pe locul vechii biserici, care la rândul ei, nu era alta decât biserica reparată și extinsă în anii 1923-1927 a uneia și mai vechi, noua Biserică din Butea s-a înălțat în vremuri grele de interdicție - între anii 1977-1980. Lucrările executate în regie proprie au fost coordonate de actualul paroh, pr. Alois Dămoc. Echipa de proiectanți alcătuită din: arhitect Gheorghe Hereș, inginerii: Carmil Păuleț și Ioan Cristea, au riscat foarte mult acceptând să se angajeze la proiectarea acestei biserici și-au depus mari eforturi până să poată vedea finalizată această lucrare. La construirea bisericii nu s-au folosit mijloace mecanizate, ci doar palmele credincioșilor, care mânuiau lopata, targa și lopețile cu beton. Stilul roman amestecat cu elementele unui stil modern, în care s-a introdus simbolul Sfintei Treimi: trei triunghiuri egale, sau un triunghi echilateral - arată că Biserica este închinată Preasfintei Treimi. În prezent se lucrează la cele 14 stațiuni ale Căii Sfintei Cruci - lucrare care se execută în lemn cu dimensiuni de 1,80x1,70x0,35 m și va fi amplasată în nava principală a bisericii, căci biserica are două nave laterale și una centrală. Ca dimensiuni, biserica putea fi cu mult mai mare, dar nu s-a putut realiza acest deziderat în condițiile acelor ani. Lungimea bisericii este de 46 m (fără a socoti și sacristia), lățimea de 21 m, înălțimea interioară de 14 m, iar înălțimea turnului este de 42 m. Existența acestei biserici va vorbi despre credința și sacrificiul credincioșilor din Butea, care prin contribuția lor bănească și munca fizică prestată, au înălțat acest sfânt lăcaș spre slava Preasfintei Treimi. În decembrie 1990 erau la Butea:998 familii, 3552 credincioși. În cursul anului 1990 au fost: 49 botezuri, 30 cununii,41 înmormântări. Pr. Alois Dămoc * * * (Lumina creștinului, iunie 2000, p. 11) În ziua de 18 iunie 2000, sărbătoarea Sfintei Treimi, hramul Bisericii din Butea, an jubiliar închinat Sfintei Treimi, va fi consacrat altarul și va fi sfințită biserica. La sărbătoare sunt invitați PS Petru Gherghel, PS Aurel Percă, PS Anton Coșa, mulți preoți și credincioși. Într-un chip deosebit sunt așteptați preoții, persoanele consacrate și toți cei a căror origine este din această parohie care actualmente are 1.179 de familii cu 3.762 de credincioși. Pe o placă de marmură descoperită cu ocazia lucrărilor "de reparații" la biserica veche din localitatea Butea, jud. Iași, am găsit notate următoarele: "Hoc templum Sanctissimae Trinitati dicatum ab incolis butenensibus aedificatum fuit sub auspiciis et auxiliis Demetrii Matthaei Georgii Sturza A.D. MDCCCLXIIII parocho patre Antonio Carnili Molienensi". (Această biserică închinată Preasfintei Treimi a fost zidită de locuitorii din Butea sub conducerea și cu ajutorul lui Dumitru Matei Gheorghe Sturza în anul Domnului 1864, paroh fiind părintele Anton Carmil Molienezul). Biserica din 1864 era zidită din cărămidă în locul și pe amplasamentul unei alte bisericuțe din lemn. În 1922, devenind neîncăpătoare, pr. dr. Ioan Ferenț a vrut să construiască o nouă biserică în stil gotic, în formă de cruce având dimensiuni deosebit de mari. A turnat temelia, dar fiindcă această temelie a fost turnată pe locul unde fuseseră morminte la o adâncime de 1,90 m, fără a se ajunge la pământul neumblat, nu a putut asigura rezistența necesară unei clădiri monumentale. În noua situație, a apelat la soluția măririi bisericii vechi (1923-1927), temelia turnată rămânând îngropată în pământ. Având o autorizație de reparații capitale la biserica veche, la 6 iunie 1977 s-au putut începe lucrările pentru o nouă biserică. Nu a fost deloc ușor! S-au făcut eforturi mari de muncă fizică pentru a ne putea "strecura" și a da impresia că, de fapt, intenționăm să facem reparațiile capitale, conform autorizației, dar cu ajutorul bunului Dumnezeu și al credincioșilor din Butea, s-a realizat construirea actualei biserici, finalizându-se la 15 august 1980. Nu s-au folosit mijloace mecanizate, ci palmele credincioșilor care mânuiau lopata, targa și gălețile cu beton, date din mână-n mână, ca să ajungă la temelia bisericii, la stâlpi, la plafoane și în vârful turnului. Echipa de specialiști alcătuită din arhit. Gheorghe Hereș, ing. Carmil Păuleț și ing. Ioan Cristea a riscat foarte mult întocmind planurile și dând soluții pentru construirea noii biserici. Lucrarea a fost inițiată, dirijată și aprovizionată cu materiale procurate din contribuția generoasă a credincioșilor de către actualul paroh al acestei comunități, preotul Alois Dămoc. Stilul roman amestecat cu elementele unui stil modern în care s-a introdus simbolul Sfintei Treimi constând din trei triunghiuri egale sau un triunghi echilateral, simbol care începe să apară de la porțile de la intrare și ușile bisericii și până la ușile de la sacristie și elementul de ornamentare al crucii de la altar, arată că întreaga clădire este închinată Sfintei Treimi. Cele două panouri de sub brațele crucii reprezentând Învierea lui Cristos și jertfa lui Abraham sunt sculptate în lemn de tei, iar cele 14 stațiuni de la Calea crucii sunt sculptate în lemn de stejar și de fag de către Valerică Vieriu între anii 1988-1999. Lungimea bisericii, incluzând turnul și sacristia, este de 56m, lățimea de 21m, înălțimea interioară din nava centrală de 14m iar înălțimea turnului de 42m. Pr. Alois Dămoc * * * Sfințirea capelei și comemorarea pr. Gheorghe Petz (Lumina creștinului, ianuarie 2015, p. 11) Comunitatea catolică din Butea s-a aflat în sărbătoare duminică, 14 decembrie 2014. A fost sfințită capela mortuară și s-au celebrat 40 de ani de la moartea părintelui Gheorghe Petz, fost paroh de Butea și erou al persecuției comuniste. "Evenimentul, a explicat părintele paroh Petru Blaj, a avut loc în duminica a III-a din Advent, Duminica Bucuriei (Gaudete), iar alegerea acestei date nu a fost deloc întâmplătoare. Fiind vorba despre un eveniment religios, sărbătoarea a fost o exprimare plină de bucurie a venirii apropiate a lui Mesia care aduce speranță credinței noastre în așteptarea învierii celor răposați, față de care avem datoria de a ne ruga și de a le cinsti memoria cu pietate". La eveniment au fost prezenți PS Petru Gherghel, aproape 20 de preoți din comunitățile vecine sau născuți în Butea, credincioșii din sat, autoritățile, în frunte cu primarul comunei, arhitectul și constructorii. Înainte de începerea sfintei Liturghii, printr-o procesiune solemnă, s-a mers la capela mortuară unde păstorul diecezei a sfințit capela. În biserică a avut loc celebrarea sfintei Liturghii în care a fost comemorat și părintele Gheorghe Petz. "Prin sfințirea capelei mortuare cu hramul Neprihănita Zămislire, a subliniat parohul, se încununează efortul comun depus de preoții și credincioșii din această parohie ca să avem un sfânt lăcaș unde să fie depuși răposații noștri înainte de înmormântare și unde să înconjurăm sicriul lor cu rugi fierbinți și încrezătoare pentru cei dragi ai noștri care vor merge în eternitate". Păstrându-se tonul arhitectural al bisericii, capela a fost construită în stilul gotic-actualizat, cu lungimea de 15 m, lățimea la crucieră de 10 m și înălțimea de 8 m. S-a construit după proiectul arhitectului Mihai Maica, cu munca efectivă a echipei condusă de Ștefan Bitiușcă. Realizarea capelei a fost posibilă în doar șapte luni din fondurile parohiei, cu sponsorizări din partea Asociației "Agri" Butea, având și sprijinul consiliului local, dar ajutorul efectiv a fost din partea familiilor credincioșilor din Butea. Preasfințitul l-a felicitat pe paroh și pe cei care au dus la capăt construirea capelei. La predică a vorbit despre rolul profeților, amintind că în decursul istoriei Bisericii din Moldova am avut profeții noștri, printre care ep. Anton Durcovici, ep. Marcu Glaser, pr. Gheorghe Petz etc. După rugăciunea de la împărtășanie, părintele Cornel Cadar a prezentat cu ajutorul imaginilor personalitatea părintelui Gheorghe Petz, un om al Bisericii, de mare cultură și sensibilitate creștină, care a fost persecutat pentru fidelitatea sa față de Sfântul Scaun și față de credință. Pr. Gheorghe Petz (14 aprilie 1894 - 20 martie 1974) dintre cei 36 de ani petrecuți la Butea, 33 a fost paroh (1933-1950, 1956-1972). În perioada 30 octombrie 1950 - 11 octombrie 1955 a fost închis, după ce în perioada 25 mai - 30 octombrie 1950 a condus Dieceza de Iași. Exemplul acestui păstor nu trebuie uitat, așa cum nu trebuie uitat nimeni dintre cei care au fost dispuși să piardă tot, chiar și propria viață, pentru a rămâne alături de Cristos, stăpânul timpului și al istoriei. Pr. Mihai Androșcă * * * Știri din viața parohiei
|
|
|
|
|
|
|
 |
Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS) tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat |  |
![[ foto ]](../preoti/imagini/blaj_marcel.jpg)
![[ foto ]](../preoti/imagini/balint_gabriel.jpg)
