Ep. Alexandru Theodor Cisar

S-a născut la 21 octombrie 1880 în Bucureşti. Din 1892 a urmat cursurile Seminarului din Bucureşti, iar în 1899 a fost trimis la Roma pentru studii, unde a fost sfinţit preot la 6 iunie 1903 în Colegiul "De Propaganda Fide". Întorcându-se în ţară, a fost numit secretar al arhiepiscopului de Bucureşti, Mons. Francisc Xaveriu Hornstein, după care a fost numit prefect de studii la Seminarul diecezan din capitală. După o scurtă perioadă de pastoraţie în Parohiile Bărăţia şi Craiova, în ianuarie 1918 a fost numit director al Şcolii "Sfântul Andrei" din Bucureşti, funcţie pe care o deţinea şi în momentul în care a primit numirea episcopală, la 22 aprilie 1920. A fost consacrat în catedrala din Bucureşti la 15 august 1920 şi a fost instalat în catedrala din Iaşi la 22 august 1920. Încă de la începutul activităţii sale ca episcop de Iaşi, Mons. Cisar s-a îngrijit să redeschidă cursurile Seminarului din Iaşi, întrerupte din cauza războiului. Lui i se datorează şi introducerea în Dieceza de Iaşi a calendarului nou, intrat oficial în vigoare în România doi ani mai târziu. Un eveniment important al activităţii sale a fost încorporarea în teritoriul Diecezei de Iaşi, în 1921, a parohiilor din Basarabia.

După retragerea arhiepiscopului Netzhammer de la conducerea Arhidiecezei de Bucureşti, în iulie 1924, episcopul Cisar a fost transferat la Bucureşti în calitate de administrator diecezan. La 12 decembrie 1924 a fost numit arhiepiscop de Bucureşti şi administrator apostolic ad interim al Episcopiei de Iaşi, până la 5 iulie 1925, când a fost numit episcopul Mihai Robu. Păstorirea sa la Bucureşti a durat până în 1948 când s-a retras de la conducerea arhiepiscopiei, fiind numit episcop de Nicopolis. În perioada 1949-1953 i s-a fixat domiciliu obligatoriu la Mănăstirea franciscană din Orăştie, de unde, în octombrie 1952 şi iunie 1953, cu aprobare specială din partea statului comunist, s-a putut deplasa la Alba-Iulia pentru hirotoniri de preoţi. Spre sfârşitul anului 1953 i s-a îngăduit să se întoarcă la Bucureşti, unde a decedat la 7 ianuarie 1954 şi a fost înmormântat în capela catolică a Cimitirului Bellu.