Ieremia

Profil general

Ieremia este fiul lui Hilchia, din Anatot, ţinutul lui Veniamin. S-a născut în jurul anului 645 î.d.C.. În profeţiile sale, Ieremia îşi va aminti deseori de frumuseţile natale, în special de grădinile din Anatot, de seceriş şi de petrecerile organizate cu ocazia nunţilor.

Pentru că avea deja o oarecare legătură cu Dumnezeu, momentul chemării nu-l surprinde. Ceea ce va considera un inconvenient este vârsta tânără pe care o are. "O, Doamne, Dumnezeul meu, eu nu ştiu să vorbesc, pentru că sunt încă tânăr" (Ier 1,6). Din cauza acestei realităţi, încrederea lui Ieremia în Dumnezeu va creşte o dată cu experienţa sa profetică.

Este un profet care, prin cuvântul său, aduce multă jale. Nenorocirile pe care le vesteşte fac din Ieremia un profet dizgraţios şi neplăcut. Nu a iertat nici satul său natal, din cauza fărădelegilor care aveau loc acolo.

În ceea ce priveşte doctrina sa teologică, nu crede că religia ţine neapărat de cult, templu sau ţară, ci de ascultarea faţă de Dumnezeu, faţă de legile sale. Nici măcar înaintaşii nu mai pot fi de folos. Este nevoie de o religie a inimii, de o legătură sinceră şi directă cu Dumnezeu şi cu legea sa.

La rândul ei, legea, nu este numai un simplu cod, care reglementează relaţiile dintre oameni şi dintre oameni cu Dumnezeu. Nu este nici măcar un subiect de discuţii în forurile înalte, în şcoli. Ea trebuie interiorizată. Trebuie să se impună, nu prin forţă, nici din interes, ci din convingere, să-şi facă în mod sincer lăcaş în inima fiecăruia.

Face profeţii dure faţă de Ierusalim, de regi şi de templu. Lipsa de convertire va aduce Babilonul asupra Ierusalimului, care îl va ocupa, îl va distruge, iar populaţia va dusă în exil.

În urma profeţiilor deosebit de dure pe care le face, Ieremia însuşi se întreabă dacă nu cumva Dumnezeu râde de el. Se îndoieşte de veridicitatea mesajului său. Era prea dur! Dar Dumnezeu îl asigură că mesajul pe care el îl transmite va trebui să continue, pentru că este un mesaj de dreptate. Iar el va continua să anunţe, una după alta, nenorocirile care vor urma.

Când profeţiile au început să se împlinească, iar babilonienii au năvălit asupra Ierusalimului, Ieremia cere conducerii din Ierusalim să se supună duşmanilor, pentru că oricum nu ar avea nici o şansă în faţa lor, deoarece Dumnezeu nu-l mai susţine pe poporul său. În acest moment este acuzat de trădare şi, ca pedeapsă, este aruncat într-o groapă plină cu noroi, pentru a muri în chinuri groaznice. Va fi totuşi salvat de unul dintre eunucii regelui. Când Ierusalimul cade, iar templul este distrus, viaţa lui Ieremia este cruţată. Mulţi dintre evrei sunt duşi robi în Babilon, iar cei rămaşi în Iudeea, sunt puşi sub conducerea lui Godolia, guvernatorul numit de către babilonieni. Godolia însă este ucis de către Ismael, unul dintre membrii familiei care a domnit la Ierusalim înainte de invazia babilonienilor. Pentru a evita alte conflicte, Ieremia, împreună cu o parte a anturajului guvernatorului, fuge în Egipt.

Şi în Egipt va avea cuvinte grele de spus. Va vesti ocuparea Egiptului de către Babilon, motiv pentru care, după toate probabilităţile, este ucis cu pietre de către popor.

Obiectiv

Interiorizarea relaţiei personale cu Dumnezeu.

Învăţătură

Profetul Ieremia atacă răul din rădăcină. El nu este pentru jumătăţi de măsură. Dumnezeu, legea, templul, nu există doar pentru a fi subiecte de discuţie între grupurile din înalta societate, nici măcar pentru a fi studiate în şcolile vremii. Dumnezeu există pentru a fi slujit, legea fiind calea care reglementează modalitatea în care îl slujim, iar templul este locul prin excelenţă în care poate fi găsit. În viziunea profetului, cultul trebuia să iasă din formalismul literei şi să intre în interiorul inimii, să devină viaţă.

Este şi atitudinea pe care o va avea Isus faţă de cultul de la templu. Şi el îi critică pe farisei şi pe cărturari, care nu înţeleg că legea trebuie interiorizată, şi nu trăită doar în exterior.

Cuvintele grele pe care le rosteşte Ieremia ca şi profeţie, pentru inimile împietrite, par să nu aibă nici o valoare. Cu toate acestea el înţelege că misiunea sa este aceea de a vesti în continuare nenorocirea. Şi va trebui s-o facă până în ziua în care, ori poporul se va converti, ori profeţia se va împlini. Ieremia este glasul lui Dumnezeu care nu se dezice, dar care îşi poate schimba planul dacă omul se converteşte.

Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci vrea ca el să se întoarcă şi să fie viu. Şansele pe care omul le primeşte, ajutat astăzi de către Biserică, sunt mari. Sacramentul Spovezii şi al Euharistiei sunt canale de har prin care Dumnezeu revarsă harul său acelora care, cu suflet căit, se întorc la el. Nu mai este nevoie de ameninţări, precum cele ale profetului Ieremia, este de ajuns patima, moartea şi învierea lui Isus, care au adus harul mântuirii. Nu mai este nevoie de cotropitori străini, este suficientă iubirea lui Dumnezeu care inundă inimile.

Ieremia este un profet dur, un profet al nenorocirilor, dar este şi profetul milostivirii lui Dumnezeu. Noul legământ pe care îl va încheia Dumnezeu cu omul în persoana Fiului său, Isus Cristos, va aduce mângâierea definitivă şi va alunga toate nenorocirile.

Practic

- Faceţi o paralelă între Isaia şi Ieremia. Găsiţi asemănările şi deosebirile.

- Cum poate fi caracterizat Dumnezeu în viziunea profeţiilor profetului Ieremia?

- Cum putem înţelege împietrirea poporului faţă de Dumnezeu în ciuda atâtor ameninţări din partea profetului?

- În care carte a Sfintei Scripturi plânge Ieremia plecarea poporului în robia Babilonului? Citiţi câteva fragmente!

- Care carte a Noului Testament se aseamănă, în privinţa ameninţărilor, cu cea a profetului Ieremia?

- Care este lecţia principală pe care ne-o dă profetul Ieremia?

Texte de referinţă

"A fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis: «Înainte de a te fi zămislit în sânul mamei tale, eu te cunoşteam deja şi înainte de a ieşi din sânul mamei tale, eu te-am consacrat şi am făcut din tine un profet pentru popoare». Iar eu am răspuns: «O, Doamne, Dumnezeule, eu nu ştiu să vorbesc, pentru că sunt încă tânăr». Domnul însă mi-a zis: «Să nu zici, sunt încă tânăr; căci la câţi te voi trimite, la toţi vei merge şi tot ce îţi voi porunci, vei spune. Să nu te temi de dânşii, căci eu sunt cu tine, să te ocrotesc», zice Domnul" (Ier 1,4-8).

"Dacă vrei să te întorci, Israele, zice Domnul, întoarce-te le mine şi dacă vei îndepărta ceea ce este urât de la faţa mea, nu vei mai rătăci. Dacă tu vei jura: «Viu este Domnul!», în adevăr, în judecată şi în dreptate, neamurile se vor binecuvânta şi se vor lăuda în el" (Ier 4,1-2).

"O, cine va da capului meu apă şi ochilor mei izvoare de lacrimi, să plâng ziua şi noaptea pe cei loviţi ai fiicei poporului meu? O, de mi-ar da cineva un adăpost pentru călătorii în pustiu, aş părăsi pe poporul meu şi m-aş duce de la el, căci cu toţii sunt nişte desfrânaţi şi ceată de defăimători!" (Ier 9,1-2).

"Doamne, tu m-ai aprins şi iată sunt înflăcărat. Tu eşti mai tare decât mine şi m-ai biruit, iar eu în toate zilele vieţii mele sunt batjocorit şi fiecare îşi bate joc de mine" (Ier 20,7).

"Iată, vin zile, zice Domnul, când voi ridica lui David odraslă dreaptă şi va ajunge rege şi va domni cu înţelepciune; va face judecată şi dreptate pe pământ. În zilele lui Iuda va fi salvat şi Israel va trăi în linişte. Iată numele cu care îl voi numi: «Domnul este dreptatea noastră»" (Ier 23,5-6).

Rugăciune

Doamne, tu nu iubeşti falsitatea şi te-ai arătat mereu împotriva ei prin profeţi şi prin Fiul tău, Isus Cristos. Dă-ne o inimă sinceră să te lăudăm aşa cum se cuvine. Amin.

» înapoi la cuprins «